VIDEO Nimic nu a mai rămas de distrus în orașele nimicite de Putin

29 Dec. 2022, 08:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2022, 08:06 // Actual //  bani.md

Armata lui Vladimir Putin a comis atrocități și continuă să o facă în toate orașele din Ucraina, provocând uciderea a zeci de mii de oameni și distrugeri colosale. Mărturiile locuitorilor, care mai există în zonele recucerite de trupele Kievului, dezvăluie povești cutremurătoare, care spun că sunt ”ca șobolanii care stau în subteran”.

Publicația americană The Washington Post a realizat un reportaj în orașul Lyman din Ucraina, așezare distrusă aproape în totalitate de atacurile furibunde ale armatei lui Putin, dar care a fost recuperată de trupele ucrainene.

Ziariștii au vorbit cu Tamara Klimașenko și soțul său, Anatoli, care arată cum casa și grădina lor din Lyman au fost bombardate. Orașul Lyman a fost locul unor lupte aprige în mai, când forțele ruse au ocupat orașul și în vară. Rușii au ocupat Lyman până la 1 octombrie, când au fugit de o contraofensivă ucraineană care avansa rapid.

Dar chiar și în mijlocul epavei casei lor – cu pereții aruncați în aer și scânduri de lemn atârnând de tavan – soții Klimașenko au spus că se tem de o soartă și mai rea: o altă invazie rusă, potențial a treia în opt ani, a armatei lui Vladimir Putin.

„Vor aduce și mai multe distrugeri”, a spus Anatoli, 62 de ani. „Și deja nu mai este nimic de distrus”. La fel ca mulți alții de aici, familia Klimașenko a dormit timp de aproximativ șase luni într-o unitate de depozitare subterană pentru a evita bombardamentele, iar acum duc o viață de subzistență din asistența umanitară adusă de grupurile de ajutor occidentale.

Insistența lui Putin că războiul va continua până când obiectivele sale vor fi îndeplinite înseamnă că lupta pentru Lyman – sau ce a mai rămas din oraș – nu s-a încheiat. Președintele rus și-a dublat afirmațiile de anexare ilegală în ultimele zile, insistând că oameni precum Klimașenko și vecinii lor sunt acum cetățeni ruși, care trebuie eliberați de ucrainenii care i-au eliberat de ruși în septembrie.
Oamenii trăiesc încă în subterane, de teama bombardamentelor
În Lyman și Yampil, cartiere întregi au fost deja distruse, cu vârfurile blocurilor de apartamente aruncate în aer de obuze, cratere masive rămase lângă locurile de joacă pentru copii și doar câțiva zeci de bătrâni care au rămas și răvășiți de bombardamentele necontenite.

Majoritatea locuitorilor, cu excepția celor mai disperați și săraci, au fugit – spre est pentru cei care susțin Rusia, spre vest pentru cei loiali Ucrainei. Larisa, în vârstă de 62 de ani, din Lyman, și-a amintit că a numărat până la 200 de obuze care explodau pe zi, când ea și nouă vecini au fost prinși într-un subsol între liniile rusești și ucrainene timp de cinci săptămâni la începutul toamnei, într-o zonă suburbană a orașului care obișnuia să face parte dintr-o destinație de stațiune. „Este un iad, Armaghedon, și am trăit deja asta”, a spus femeia.

În Lyman, Zoia Konstantinovna, în vârstă de 67 de ani, descrie viața lor actuală, la mai bine de trei luni de la eliberarea orașului de către forțele ucrainene. Aproximativ două duzini dintre sutele de oameni care locuiau cândva în complexul ei de apartamente își petrec acum cea mai mare parte a zilelor în buncărul subteran, bombardamentele fiind încă un prea mare pericol pentru a dormi în altă parte.

„Suntem ca șobolanii care trăiesc în subteran”, a spus Konstantinovna. „Politica – toate acestea sunt foarte departe de noi. Tot ce îmi doresc este pace și sănătate. Vrem doar să nu mai trăim așa”. După ce a trăit deja două ocupații, Victoria Svichinskaia a spus că merge acasă în fiecare seară și ascultă știri din prima linie până când i se stinge telefonul.

 

Realitatea Live

11 Apr. 2025, 09:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Apr. 2025, 09:24 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU