A început goana după aur: Cererea de aur a băncilor centrale a depăşit orice cantitate anuală din ultimii 55 de ani

Băncile centrale cumpără aur în cel mai rapid ritm din 1967, iar analiştii consideră că Beijingul şi Moscova se numără printre cei mai importanţi cumpărători, ceea ce indică faptul că unele naţiuni doresc să îşi diversifice rezervele de aur în afara dolarului, potrivit Financial Times.

Datele compilate de Consiliul Mondial al Aurului, un grup finanţat de industrie, au arătat că cererea pentru metalul preţios a depăşit orice cantitate anuală din ultimii 55 de ani. De asemenea, estimările de luna trecută sunt mult mai mari decât cifrele oficiale raportate de băncile centrale, ceea ce a stârnit speculaţii în industrie cu privire la identitatea cumpărătorilor şi la motivaţiile acestora.

Fuga băncilor centrale după aur „ar sugera că fundalul geopolitic inspiră o profundă neîncredere, îndoială şi incertitudine” după ce SUA şi aliaţii săi au îngheţat rezervele de dolari ale Rusiei, a declarat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare de la BullionVault.

Ultima dată când s-a înregistrat un asemenea nivel de cumpărare a marcat un punct de cotitură istoric pentru sistemul monetar global. În 1967, băncile centrale europene au cumpărat volume masive de aur de la SUA, ceea ce a dus la o debalansare a preţului şi la prăbuşirea rezervelor London Gold Pool. Acest lucru a grăbit dispariţia în cele din urmă a sistemului Bretton Woods, care lega valoarea dolarului american de metalul preţios.

Luna trecută, WCG a estimat că instituţiile financiare oficiale ale lumii au cumpărat 673 de tone de aur. Şi numai în al treilea trimestru, băncile centrale au cumpărat aproape 400 de tone de aur, cea mai mare explozie pe trei luni de când au început înregistrările trimestriale în 2000.

Oficial, achiziţiile din al treilea trimestru au fost conduse de Turcia, cu 31 de tone, ceea ce a dus aurul la aproximativ 29% din rezervele sale totale. Uzbekistanul a urmat cu 26 de tone, în timp ce în iulie Qatar a făcut cea mai mare achiziţie lunară înregistrată din 1967 încoace.

Discrepanţa dintre estimările WGC şi cifrele raportate oficial, urmărite de FMI, poate fi explicată parţial prin faptul că agenţiile guvernamentale, pe lângă băncile centrale din Rusia, China şi altele, pot cumpăra şi deţine aur fără a le raporta ca rezerve.

În cazul Rusiei, sancţiunile au creat probleme semnificative pentru industria mineritului aurifer – cea mai mare din lume după China – în ceea ce priveşte vânzările în străinătate. Aceasta produce aproximativ 300 de tone în fiecare an, dar are o piaţă internă pentru doar 50 de tone, potrivit MKS PAMP.

În acelaşi timp, guvernele occidentale au îngheţat 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei prin intermediul sancţiunilor, ceea ce, potrivit analiştilor, a determinat naţiunile din afara Occidentului să se întrebe: „Ar trebui să ne expunem atât de mult dolarului când SUA şi guvernele occidentale pot confisca aceste rezerve în orice moment?”.

#banci centrale #cerere #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom