A început goana după aur: Cererea de aur a băncilor centrale a depăşit orice cantitate anuală din ultimii 55 de ani

Băncile centrale cumpără aur în cel mai rapid ritm din 1967, iar analiştii consideră că Beijingul şi Moscova se numără printre cei mai importanţi cumpărători, ceea ce indică faptul că unele naţiuni doresc să îşi diversifice rezervele de aur în afara dolarului, potrivit Financial Times.

Datele compilate de Consiliul Mondial al Aurului, un grup finanţat de industrie, au arătat că cererea pentru metalul preţios a depăşit orice cantitate anuală din ultimii 55 de ani. De asemenea, estimările de luna trecută sunt mult mai mari decât cifrele oficiale raportate de băncile centrale, ceea ce a stârnit speculaţii în industrie cu privire la identitatea cumpărătorilor şi la motivaţiile acestora.

Fuga băncilor centrale după aur „ar sugera că fundalul geopolitic inspiră o profundă neîncredere, îndoială şi incertitudine” după ce SUA şi aliaţii săi au îngheţat rezervele de dolari ale Rusiei, a declarat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare de la BullionVault.

Ultima dată când s-a înregistrat un asemenea nivel de cumpărare a marcat un punct de cotitură istoric pentru sistemul monetar global. În 1967, băncile centrale europene au cumpărat volume masive de aur de la SUA, ceea ce a dus la o debalansare a preţului şi la prăbuşirea rezervelor London Gold Pool. Acest lucru a grăbit dispariţia în cele din urmă a sistemului Bretton Woods, care lega valoarea dolarului american de metalul preţios.

Luna trecută, WCG a estimat că instituţiile financiare oficiale ale lumii au cumpărat 673 de tone de aur. Şi numai în al treilea trimestru, băncile centrale au cumpărat aproape 400 de tone de aur, cea mai mare explozie pe trei luni de când au început înregistrările trimestriale în 2000.

Oficial, achiziţiile din al treilea trimestru au fost conduse de Turcia, cu 31 de tone, ceea ce a dus aurul la aproximativ 29% din rezervele sale totale. Uzbekistanul a urmat cu 26 de tone, în timp ce în iulie Qatar a făcut cea mai mare achiziţie lunară înregistrată din 1967 încoace.

Discrepanţa dintre estimările WGC şi cifrele raportate oficial, urmărite de FMI, poate fi explicată parţial prin faptul că agenţiile guvernamentale, pe lângă băncile centrale din Rusia, China şi altele, pot cumpăra şi deţine aur fără a le raporta ca rezerve.

În cazul Rusiei, sancţiunile au creat probleme semnificative pentru industria mineritului aurifer – cea mai mare din lume după China – în ceea ce priveşte vânzările în străinătate. Aceasta produce aproximativ 300 de tone în fiecare an, dar are o piaţă internă pentru doar 50 de tone, potrivit MKS PAMP.

În acelaşi timp, guvernele occidentale au îngheţat 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei prin intermediul sancţiunilor, ceea ce, potrivit analiştilor, a determinat naţiunile din afara Occidentului să se întrebe: „Ar trebui să ne expunem atât de mult dolarului când SUA şi guvernele occidentale pot confisca aceste rezerve în orice moment?”.

#banci centrale #cerere #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Restricțiile de călătorie pentru cetățenii ruși se înmulțesc, care sunt deja lipsiți de zboruri directe către Europa și de posibilitatea de a obține o viză pentru majoritatea țărilor din spațiul Schengen, scrie The Moscow Times.

Miercuri, 1 mai, Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva companiei aeriene Pobeda Airlines, cea mai mare companie aeriană low-cost din Rusia, care a transportat anul trecut 13 milioane de pasageri.

Compania, deținută 100% de Aeroflot, este inclusă în lista SDN – cea mai strictă dintre listele de sancțiuni, fiind inclusă în care înseamnă blocarea tuturor activelor și interzicerea oricăror operațiuni. Drept urmare, Pobeda poate avea probleme cu zborurile internaționale, avertizează Vasily Karpunin, șeful de analiză la Alfa Investments.

În prezent, Pobeda zboară în țările fostei URSS, precum și în Turcia și Emiratele Arabe Unite. Printre destinațiile sale se numără Abu Dhabi și Antalya, o mecca a turismului rusesc, vizitată de 3,5 milioane de ruși anul trecut.

Noul val de sancțiuni americane, care, pe lângă Pobeda, mai include aproape 300 de cetățeni și companii, va crea dificultăți rușilor „la nivel de zi cu zi”, sunt de acord analiștii MMI: a fi inclus în lista SDN „ar putea avea un impact negativ. pe traseele străine” Pobeda .

Zborurile companiei către Turcia și Emiratele Arabe Unite și țările din fosta URSS pot fi limitate – iar aceasta reprezintă aproximativ 15% din toate zborurile Pobeda, scriu analiştii Sberbank CIB. „Zborurile internaționale ale Pobeda vor înlocui probabil Aeroflot și Rossiya Airlines, iar Pobeda ar putea crește ponderea zborurilor interne ca compensație”, cred ei.

Sancțiunile împotriva Pobeda vor intra oficial în vigoare pe 30 iulie – înainte de această dată, Ministerul de Finanțe al SUA permite finalizarea tuturor operațiunilor cu transportatorul. Până acum, compania operează toate zborurile conform planificării, notează Asociația Rusă a Turoperatorilor (ATOR), citând o sursă din cercurile aviatice.

Pobeda a devenit prima companie aeriană rusă care a căzut sub sancțiunile de blocare ale SUA. De exemplu, Aeroflot se află doar pe lista de sancțiuni a Ministerului Comerțului, care îi interzice să importe direct tehnologie americană.

Încălcarea restricțiilor tehnologice a devenit baza sancțiunilor împotriva lui Pobeda, după cum reiese din explicațiile Departamentului de Stat. Potrivit datelor americane, compania a achiziționat și a transportat doar anul trecut piese de schimb pentru avioane în valoare de un milion de dolari, iar în ianuarie 2024 a participat la transportul componentelor de aeronave din India cu ajutorul Iranian Mahan Air.

La sfârșitul anului trecut, Pobeda a raportat un profit record în istoria sa de 21,3 miliarde de ruble. Compania a avut rezultate pozitive, spre deosebire de Aeroflot, care a rămas neprofitabilă pentru al cincilea an consecutiv. Anul trecut a pierdut 14 miliarde de ruble și totalul acumulat pentru 2020-2023. – peste 200 de miliarde.