Anul 2022 a fost unul cu multiple provocări pentru Republica Moldova. Țara a fost zdruncinată de o criză economică și energetică fără precedent. BANI.MD a făcut un top al celor mai importante evenimente care au marcat economia Republicii Moldova în anul 2022.
Republica Moldova a obținut a statul de țară candidată la Uniunea Europeană
În data de 23 iunie 2022, Comisia Europeană a stabilit oferirea Republicii Moldova, de rând cu Ucraina, a statului de țară-candidat pentru aderarea la UE1, fiindu-i conferită astfel, pentru prima dată, o perspectivă europeană clară. Aceasta a propulsat relațiile bilaterale RM-UE și agenda integraționistă europeană a Moldovei spre un nivel calitativ superior: țara noastră este încorporată în Politica Europeană de Extindere, ceea ce o ajută să se diferențieze, deja de o manieră categorică, de alți participanți ai Parteneriatului Estic. Oferirea statutului de candidat la UE s-a făcut la pachet cu Ucraina.
Majorarea asistenței financiare externe
Urmare a războiului din Ucraina declanșata de Federația Rusă, Republica Moldova a fost direct afectată. este vorba de criza energetică și economică. În rezultat autoritățile au apelat la suportul financiar extern. Conform datelor Ministerului Finanțelor de la finele trimestrului 3, 2022, au fost încasate la bugetul de stat 9,6 miliarde lei, iar până la finele anului curent urmează să fie încasate încă circa 2 miliarde lei. O problemă majoră legată de aceste sume este că majoritatea vin sub formă de credit, ponderea granturilor fiind de doar 20%. Chiar dacă nivelul datoriei de stat externe se menține în limite normale, condițiile economice și sociale dificile în care se află țara noastră dictează necesitatea majorării ponderii granturilor în finanțările externe – mesaj care trebuie promovat activ în rândul partenerilor de dezvoltare.
Creșterea independenței energetice
În contextul creșterii prețurilor mondiale la resursele energetice și a riscurilor legate de furnizarea de gaze naturale de la Gazprom și electricitate din stânga Nistrului, Guvernul a demarat o agenda activă de reforme în vederea diversificării livrărilor de energie și valorificarea surselor de energie vulnerabilă. Astfel, pentru prima dată de la independență, Republica Moldova a început să înmagazineze gaze naturale, fiind un element indispensabil al securității energetice a țării. Totodată, a fost abilitată întreprinderea de stat „Energocom” pentru procurarea gazelor naturale și energiei electrice de pe piață, fapt ce a permis diversificarea surselor de energie.
Inflația galopantă și criza economică
Șocurile negative din 2022 (invazia militară a Rusiei în Ucraina, criza energetică, seceta și creșterea prețurilor de import) s-au transpus în stagflație: recesiune economică estimată la circa 3-4% pe fundalul unei inflații medii de circa 30%. Recesiunea a fost determinată de 3 factori majori: războiul din Ucraina, care a dus la pierderea piețelor de desfacere din Rusia, Ucraina și Belarus, a subminat lanțurile logistice și valorice, și, cel mai important, a afectat sentimentul investițional și de consum, (seceta care a subminat producția agricolă, și așa afectată de scumpirea inputurilor agricole (în special, carburanți și fertilizanți); și înăsprirea dură a politicii monetare care, deși a prevenit o inflație și mai mare, a înrăutățit i mai mult accesul la credite. Inflația a fost determinată preponderent de creșterea prețurilor de import a produselor energetice, agro-alimentare și materiale de construcție.
Reformele bat pasul pe loc
Succesele pe plan extern soldate cu creșterea asistenței donatorilor și obținerea statutului de țară candidată la UE nu au reușit să se transpună în succese pe plan intern. Astfel, o serie de reforme sistemice fie au fost amânate. Este vorba de reforma teritorial-administrativă, reforma administrației publice locale, reforma sistemului de pensionare. Cele care se mișcă cu viteza melcului vizează reforma justiției, reforma administrației publice, reforma salarizării în sectorul public, reforma managementului finanțelor publice, digitalizarea sau reforma întreprinderilor de stat.
Deficitul bugetar s-a adâncit
În 2022, deficitul bugetar a constituit circa 14,6 miliarde lei sau 5,2% din PIB, iar pentru 2023 Guvernul planifică un deficit și mai mare – 18,5 miliarde lei sau 6% din PIB. Pe fundalul crizei economice, a șocurilor inflaționiste, și a unei politici monetare restrictive, promovarea unei politici bugetare expansioniste cu deficite bugetare ridicate devine o necesitate. De fapt, în 2022, aceasta a permis amortizarea șocurilor negative și, în pofida provocărilor fără precedent, a fost înregistrată o recesiune mai blândă față de alți ani (2009 sau 2020). Totuși, problema principală a deficitelor bugetare din această perioadă este că acestea nu sunt sustenabile, cel puțin, din două motive: acestea sunt finanțate preponderent din finanțări preferențiale externe (care sunt temporare prin definiție), în timp ce pe intern finanțările sunt limitate și scumpe, iar statul promovează o politică irațională de impozitare a veniturilor obținute din investițiile în valorile mobiliare de stat; și acestea sunt cauzate, preponderent, de creșterea obligațiilor sociale care generează, în lanț, alte obligații pe viitor onorarea cărora va fi tot mai problematică.
Explozia ratei sărăciei
Criza economică și energetică care au stimulat inflația galopantă au generat creșterea costurilor pentru populație, respectiv acest lucru generează majorarea ratei de sărăcie a populației. Estimările arată că rata sărăciei va avansa la 27% în anul 2022 față de 22% cât era anterior. Creșterea ratei sărăciei urmează să pună presiuni adiționale pe sistemul finanțelor publice, agravând problema deficitului bugetar.
Investițiile s-au prăbușit
Avalanșa de șocuri economice și criza din 2022 a redus substanțial activitatea investițională. Conform celor mai recente date BNS, în primele 3 trimestre 2022, volumul investițiilor în active imobilizate, în termeni reali, a scăzut cu 9,2%, iar pentru întregul an scăderea ar putea fi de peste 10%.