Fostul șef de la Economie s-a pricopsit cu o nouă funcție

28 Ian. 2023, 12:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Ian. 2023, 12:50 // Actual //  bani.md

Fostul ministru al Economiei, Sergiu Gaibu a fost numit președinte al Consiliului de Administrare al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, instituție la care a lucrat anterior ca responsabil pe domeniul bancar.

„Sergiu Gaibu, fost Ministru al Economiei al Republicii Moldova, are o experiență de peste 20 ani în domeniul economic. De-a lungul carierei sale a oferit consultanță pentru fortificarea capacităților Agenției pentru Organizația de Atragerea Investițiilor și Promovarea Exporturilor din Moldova. În perioada 2009-2014, a fost membru al comitetului executiv al Băncii Comerciale Române la Chișinău, iar în perioada 2008-2016 – expert asociat în cadrul IDIS Viitorul. Ulterior,  în 2016-2021 acesta a deținut funcția de director de program în cadrul Expert-Grup, având și diverse colaborări cu GIZ, USAID, BC Mobiasbanca, Moldova Agroindbank”, se arată în mesajul Expert-Grup

Sergiu Gaibu a demisionat în data de 16 noiembrie 2022 din funcția de ministru al Economiei.

Gaibu a fost criticat anterior chiar de premierul Gavrilița pentru activitatea ineficientă. Aceasta i-a reproșat că timp de un an nu a făcut nimic pentru dereglementarea activității businessului.

„(…)Vorbim de acest pașaport albastru pentru domeniul HoReCa. Dle Gaibu (Sergiu Gaibu, ministrul Economiei n.r) vorbim de dereglementare. Dar nu s-a întâmplat nimic timp de un an. Cât timp trebuie să treacă ca să vedem un proiect la guvern pentru dereglementare”, declara Gavrilița în ședința Guvernului din 7 septembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Ian. 2026, 11:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2026, 11:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!