Război total în ringul Apă Canal! Ceban versus Gavrilița. Întreprinderea rămâne fără curent

În acest moment, Apă-Canal este deconectat de la energia electrică. În cel mult, 6-7 ore, sistemul de aprovizionare cu apă va avea de suferit, a declarat primarul Capitalei, într-o conferință de presă, Ion Ceban.

Edilul Capitalei a făcut apel către locuitorii din Chișinău să facă rezerve cu apă chiar acum pentru a evita incomoditățile deconectării apei.

Ceban a acuzat-o pe premierul Natalia Gavrilița și vicepremierul Andrei Spînu că a dat comandă distribuitorului Premier Energy să deconecteze Apă Canal de la Lumină.

Întreprinderea municipală Apă Canal, la ziua de azi, are datorii pentru curentul electric de 69,2 milioane de lei.

Șefa companiei, Irina Gutnic a precizat că întreprinderea a achitat deja 800 de mii de lei.

„Plata lunară pentru consumul curentului electric este de 28,5 milioane de lei or, tariful actual acoperă doar 17 milioane din factură”, a precizat Gutnic.

Apă Canal a angajat o companie care în două săptămâni va analiza impactul costului energiei electrice în tariful la apă și va spune care este tariful real pe care trebuie să-l achite consumatorii.

În data de 11 ianuarie ANRE a stabilit un tarif cu 43% mai mare la apă și canalizare, la 15,30 lei metrul cub. Apă Canal ceruse un tarif de 19,18 lei pentru acoperirea costului la energia electrică.

Distribuitorul Premier Energy a avertizat de mai multe ori întreprinderea municipală să-și achite creanțele în caz contrar va fi deconectată de la lumină. În consecință locuitorii Capitalei riscă să rămână fără apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #Ceban #Deconectări #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.