Primul sondaj din 2023! Cine este cel mai detestat politican. Moldovenii îl urăsc de moarte

03 Feb. 2023, 10:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Feb. 2023, 10:51 // Actual //  bani.md

Președintele Maia Sandu este personalitatea politică din Republica Moldova în care cetățenii au cea mai mare încredere, arată un sondaj realizat de către CBS Research la comanda Comunității WatchDog.MD. Șefa statului, care a fost menționată de aproape 24% din respondenți, este urmată de fostul președinte, Igor Dodon, care a fost numit de circa 7% din persoanele intervievate.

57% din respondenți nu au putut numi o personalitate politică în care au mare încredere. Dintre cei 43% rămași, peste jumătate au numit-o pe Maia Sandu. Ea este urmată de Igor Dodon (6,9%), Ilan Șor (3,5%), Ion Ceban (2,1%), Ion Chicu (1,4%), Vladimir Voronin (1,3%) etc. Întrebarea a fost deschisă.

Sondajul arată că la capitolul pozitiv pe primul loc se situează primarul capitalei, Ion Ceban, cu un rating de imagine cumulat de 41,5%. El este urmat de președinta Maia Sandu, cu 38,6%, și ex-președintele Igor Dodon, cu 37,2%.

„La capitolul „foarte multă încredere” sunt 23%, practic același procent ca la întrebarea deschisă, cei care spun că au foarte mare încredere în Maia Sandu. Ea este urmată de Igor Dodon, cu 12,9%, și la distanță foarte mică în spate este Ion Ceban, cu 12,3%”, a menționat Valeriu Pașa.

La capitolul anti-rating, lider detașat rămâne fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc – 88%. El este urmat de liderul Partidului politic Șor, Ilan Șor – 67%. Președinta Maia Sandu are un anti-rating cumulat de aproape 59%, alături de Igor Dodon, care este practic la același nivel.

Cercetarea arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în legislativ ar accede trei formațiuni politice. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pentru care ar vota 23,4% alegători, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 22% și Partidul politic Șor – 11,3%. În același timp, aproape 20% din respondenți sunt indeciși.

Din numărul decișilor, 33,1% ar vota cu PAS. 31,1% ar vota cu BCS, iar 16% – PPȘor. La distanță mică de pragul electoral s-a situat Mișcarea Alternativa Națională, condusă de Ion Ceban, cu 4,1%.

Sondajul a fost efectuat la telefon în perioada 17-26 ianuarie, pe un eșantion de 1 001 persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.