Vladimir Putin și misterul valizei nucleare. Cine știe adevărul

04 Feb. 2023, 19:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Feb. 2023, 19:26 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o vizită la Volgograd. Liderul de la Kremlin ar fi venit cu „valiza nucleară” și a transmis un mesaj dur pentru Occident și Ucraina.

Preşedintele rus Vladimir Putin a fost văzut cu „valiza nucleară” la Volgograd, în sud-vestul ţării, unde a participat la ceremoniile ocazionate de împlinirea a 80 de ani de la victoria armatei sovietice asupra forţelor naziste în bătălia de la Stalingrad.

Cei doi agenţi de securitate care l-au însoţit la ceremonia depunerii de flori la monumentul consacrat soldaţilor sovietici căzuţi în cursul bătăliei de la Stalingrad au fost văzuţi şi fotografiaţi cu două valize negre în mâini. Se presupune că unul ducea aşa-numita „valiză nucleară”, iar cel de-al doilea, valiza cu un presupus scut pliabil pentru intervenţie în cazul unui posibil atac armat împotriva preşedintelui rus.

La Volgograd, Vladimir Putin a venit cu limuzina sa blindată Aurus, într-un convoi format din 25 de vehicule, inclusiv o ambulanţă. Lunetiştii l-au protejat pe liderul de la Kremlin. Înainte de a se vedea cu Putin, guvernatorul local Andrei Bocearov a fost ținut nouă zile în carantină. Și localnicii au avut o serie de restricții. Ei nu au avut voie să meargă la muncă și nici să circule pe anumite străzi.

Nu e prima oară când s-a speculat că lideul de la Kremlin umblă cu valiza nucleară după el, însă nimeni nu a confirmat până acum ce se află, de fapt, în misterioasa valiză.

De ce a venit Vladimir Putin la ceremonii

Politicianul de opoziţie Boris Vişnevski a declarat că Vladimir Putin a venit la aceste ceremonii pentru a ţine un „discurs propagandistic” legat de războiul său din Ucraina, care a dus deja la moartea a mii de cetăţeni ruşi. El a mai spus că mesajul liderului de la Kremlin a fost că „operaţiunea militară specială (formularea pe care o foloseşte pentru războiul declanşat de el împotriva Ucrainei – n.r.) ar trebui să fie asimilată Marelui Război pentru Apărarea Patriei (Al Doilea Război Mondial – n.r)” şi că „Occidentul a fost mereu împotriva noastră, inamicul nostru, nu un aliat”. „Or, aceasta este o falsificare a istoriei”, a spus el, relatează publicaţia britanică The Mirror şi agenţia ucraineană de presă Unian.

Alte surse au declarat că Vladimir Putin a cerut ca anumiți oameni să fie ținuți în carantină, câinii fără stăpân să fie luați de pe străzi, iar casele dărăpănate să fie dărâmate. Ele au mai spus că liderul de la Kremlin nu suportă să vadă sărăcia.

Liderul de la Kremlin a subliniat că Rusia „nu se va limita la utilizarea de blindate”, făcând aluzie şi la puterea nucleară a ţări. Cu toate asatea, el a spus că țara lui nu va fi prima care va recurge la armele nucleareю

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.