Întrebarea care intrigă Vestul: Motivul neștiut pentru care Rusia nu este urâtă de publicul non-occidental

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, experții americani s-au întrebat cu nedumerire: „De ce ne urăsc (teroriștii)?” La un an de la începutul războiul lui Vladimir Putin din Ucraina, a început să se contureze o variantă la această întrebare: „De ce nu-i urăsc (pe ruși)”, oamenii din țările non-occidentale?

Indiferența unor țări față de agresiunea lui Putin din Ucraina i-a lăsat perplecși pe analiștii occidentali. Reticența guvernelor non-occidentale de a impune sancțiuni Moscovei poate fi ușor explicată prin interesele lor economice, potrivit Financial Times.

Dar cum putem explica de ce publicul non-occidental nu simte mai multă indignare morală față de agresiunea directă a Kremlinului? Un nou studiu realizat de United West, ”Divided by the Rest” (Divizați de restul), dezvăluie că războiul și eșecurile militare rusești nu au forțat oamenii din multe țări non-occidentale să-și degradeze opinia despre Rusia sau să pună la îndoială puterea ei relativă.

Rusia este văzută fie ca un „aliat”, fie ca un „partener” de 79% dintre oamenii din China (nu este surprinzător). Dar același lucru este valabil pentru 80% dintre indieni și 69% dintre turci. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre respondenții din fiecare dintre aceste țări cred că Rusia este fie mai puternică, fie cel puțin la fel de puternică, așa cum o percepeau ei înainte de război.
Și, în timp ce o mulțime de americani și europeni doresc ca Ucraina să câștige, chiar dacă aceasta înseamnă un război mai lung și dificultăți economice pentru ei înșiși, majoritatea chinezilor, indienilor și turcilor care și-au exprimat o opinie au spus că ar prefera ca războiul să se oprească cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă că Ucraina renunță la o parte din teritoriul său. Ei văd sprijinul occidental pentru Kiev ca fiind motivat de alte motive decât protecția integrității teritoriale a Ucrainei sau democrația acesteia.

Sprijinul occidental pentru Ucraina, în special livrarea de arme avansate, a făcut ca națiunile non-occidentale să accepte mai ușor narațiunea Kremlinului despre conflict ca un proxy pentru confruntarea dintre Rusia și Occident.

Uniunea Sovietică a fost o superputere ideologică. Acum că Moscova este doar o „mare putere de mijloc” dintre multele de pe glob, războaiele Rusiei se amestecă în toate celelalte conflicte din întreaga lume – ele își iau locul alături de violența din Siria, Libia, Etiopia și Myanmar.

Războiul din Ucraina nu este un punct de cotitură în imaginația non-occidentală. Așadar răspunsul la întrebarea „De ce nu-i urăsc (pe ruși)?” este simplu. Pentru că Rusia nu mai este suficient de importantă în lume pentru a o urî.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.