Iranul nu renunță la ideea de al ucide pe Donald Trump. Oficialii militari vor să răzbune moartea generalului Soleimani

Iranul caută, în continuare, modalități prin care să îl pot ucide pe Donald Trump, fostul președinte SUA. Potrivit declarațiilor unui înalt responsabil militar, iranienii vor să răzbune moartea generalul Qassem Soleimani, ucis în timpul raidului aerian din 2020, autorizat de Trump.

Donald Trump, fost președinte al Americii, a autorizat în 2020 un raid aerian în Irak. În urma acestuia, generalul iranian Qassem Soleimani, comandantul de atunci al Forţei Al-Quds a fost ucis.

Iranul caută de atunci modalități prin care îl pot ucide pe Donald Trump, oficialii militari dorind astfel să răzbune moartea generalul Qassem Soleimani. Fostul președinte american nu este singurul pe lista Iranului. Potrivit generalul Amir Ali Hajizadeh, mai mulți responsabili care au dat ordinul vor fi uciși mai devreme sau mai târziu.

„Sperăm să-i putem ucide pe Trump, pe (fostul secretar de stat american (Mike) Pompeo, pe (Kenneth) McKenzie (fostul şef al comandamentului central al armatei americane în Orientul Mijlociu), precum şi pe responsabilii americani care au dat ordinul asasinării lui Soleimani”, a declarat la televiziunea iraniană generalul Amir Ali Hajizadeh, potrivit Agerpres.

Cine era generalul mort în timpul raidului comandat de Donald Trump

Generalul care conduce Forțele aeriene ale Gardienilor Revoluţiei, unitatea de elită a armatei iraniene, a mărturisit că Iranul are, de acum înainte, „capacitatea de a lovi navele americane la o distanţă de 2.000 de kilometri” cu rachete. Imaginile cu testarea unei „noi rachete de croazieră Paveh, cu o rază de acţiune de 1.650 de kilometri”, produsă de Gardienii Revoluţiei, au fost difuzate de televiziunea de stat iraniană.

Generalul iranian Qassem Soleimani a murit pe 3 ianuarie 2020, în urma unui raid executat de aviația americană cu o dronă asupra convoiului său pe aeroportul din Bagdad. La acea vreme, Soleimani era comandantul Forței Al-Quds, însărcinat cu operațiunile externe ale Gardienilor Revoluției și reprezentant în regiune al ayatollahului Ali Khamenei.

În timpul raidului, au fost uciși mai mulți membri ai Hashd al-Shaabi, o coaliție de forțe paramilitare irakiene dominată de facțiuni pro-iraniene, ai cărei militanți luaseră cu asalt ambasada americană din capitala Irakului pe 31 decembrie 2019.

Donald Trump, fostul președinte al SUA, a declarat în 2020 că acest raid autorizat de el a fost menit să prevină noi operațiuni ale Forţei Al-Quds. Oficialul a precizat atunci să acțiunea a avut loc după ce Al-Quds a provocat moartea a numeroși militari americani sau din țări aliate ale SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#General #amenintare #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că intenționează să folosească petrolul primit în baza acordului încheiat cu Venezuela pentru refacerea rezervelor strategice de petrol ale Statelor Unite, care au coborât la cel mai redus nivel din ultimii 44 de ani.

Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că procesul de completare a rezervelor va începe „foarte curând” și a descris petrolul venezuelean drept „un cadou din partea Venezuelei pentru poporul Statelor Unite”.

Anunțul vine după ce liderul de la Casa Albă a prezentat acordul cu Venezuela drept „cea mai mare înțelegere petrolieră din istoria lumii”, prin care Statele Unite ar urma să obțină controlul asupra a circa 65 de miliarde de barili de rezerve dovedite.

Nu este însă clar cât de repede ar putea ajunge petrolul venezuelean în rezervele strategice americane sau în ce măsură acesta ar putea contribui la reducerea rapidă a prețurilor la carburanți. Industria petrolieră a Venezuelei are nevoie de investiții masive, iar refacerea capacităților de producție ar putea dura ani.

Mai multe companii energetice discută deja despre extinderea activității în Venezuela. Chevron poartă negocieri privind majorarea prezenței sale în țară, iar compania italiană Eni a anunțat că discută cu autoritățile de la Caracas despre reluarea producției.

La 21 august, rezervele strategice de petrol ale SUA se ridicau la aproximativ 290 de milioane de barili, ceea ce reprezintă circa 40% din capacitatea totală de stocare. În ultimii ani, administrațiile americane au recurs la aceste rezerve pentru a tempera presiunile asupra pieței petroliere în contextul războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu.