Iranul nu renunță la ideea de al ucide pe Donald Trump. Oficialii militari vor să răzbune moartea generalului Soleimani

Iranul caută, în continuare, modalități prin care să îl pot ucide pe Donald Trump, fostul președinte SUA. Potrivit declarațiilor unui înalt responsabil militar, iranienii vor să răzbune moartea generalul Qassem Soleimani, ucis în timpul raidului aerian din 2020, autorizat de Trump.

Donald Trump, fost președinte al Americii, a autorizat în 2020 un raid aerian în Irak. În urma acestuia, generalul iranian Qassem Soleimani, comandantul de atunci al Forţei Al-Quds a fost ucis.

Iranul caută de atunci modalități prin care îl pot ucide pe Donald Trump, oficialii militari dorind astfel să răzbune moartea generalul Qassem Soleimani. Fostul președinte american nu este singurul pe lista Iranului. Potrivit generalul Amir Ali Hajizadeh, mai mulți responsabili care au dat ordinul vor fi uciși mai devreme sau mai târziu.

„Sperăm să-i putem ucide pe Trump, pe (fostul secretar de stat american (Mike) Pompeo, pe (Kenneth) McKenzie (fostul şef al comandamentului central al armatei americane în Orientul Mijlociu), precum şi pe responsabilii americani care au dat ordinul asasinării lui Soleimani”, a declarat la televiziunea iraniană generalul Amir Ali Hajizadeh, potrivit Agerpres.

Cine era generalul mort în timpul raidului comandat de Donald Trump

Generalul care conduce Forțele aeriene ale Gardienilor Revoluţiei, unitatea de elită a armatei iraniene, a mărturisit că Iranul are, de acum înainte, „capacitatea de a lovi navele americane la o distanţă de 2.000 de kilometri” cu rachete. Imaginile cu testarea unei „noi rachete de croazieră Paveh, cu o rază de acţiune de 1.650 de kilometri”, produsă de Gardienii Revoluţiei, au fost difuzate de televiziunea de stat iraniană.

Generalul iranian Qassem Soleimani a murit pe 3 ianuarie 2020, în urma unui raid executat de aviația americană cu o dronă asupra convoiului său pe aeroportul din Bagdad. La acea vreme, Soleimani era comandantul Forței Al-Quds, însărcinat cu operațiunile externe ale Gardienilor Revoluției și reprezentant în regiune al ayatollahului Ali Khamenei.

În timpul raidului, au fost uciși mai mulți membri ai Hashd al-Shaabi, o coaliție de forțe paramilitare irakiene dominată de facțiuni pro-iraniene, ai cărei militanți luaseră cu asalt ambasada americană din capitala Irakului pe 31 decembrie 2019.

Donald Trump, fostul președinte al SUA, a declarat în 2020 că acest raid autorizat de el a fost menit să prevină noi operațiuni ale Forţei Al-Quds. Oficialul a precizat atunci să acțiunea a avut loc după ce Al-Quds a provocat moartea a numeroși militari americani sau din țări aliate ale SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#General #amenintare #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.