Bulgaria are cea mai mare pondere de economie subterană din UE

Scoaterea la lumină a sectorului gri poate crește PIB-ul Bulgariei cu peste o treime, arată un studiu al unei subcomisii de pe lângă Parlamentul European.

Economia bulgară ar fi cu peste o treime mai mare dacă sectorul gri ar ieși la lumină. Ponderea activității „subterane” în Bulgaria este cea mai mare dintre țările UE, potrivit unui raport întocmit pentru subcomisia pentru probleme fiscale FISC din Parlamentul European. Aceasta înseamnă că, conform estimărilor preliminare pentru PIB, activitatea economică în valoare de aproximativ 55 miliarde de leva anul trecut a rămas în afara radarului autorităților de stat și a statisticii oficiale.

Instituțiile ineficiente, corupția, slăbiciunile cu privire la statul de drept și procedurile birocratice complicate sunt considerate a fi principalele premise pentru dezvoltarea unei economii subterane. Și, la rândul său, aceasta este asociată cu o dezvoltare economică mai slabă și este un obstacol în calea distribuirii eficiente a resurselor statului.

Cifrele sunt, desigur, condiționate, deoarece prin definiție nu pot exista date oficiale cu privire la dimensiunea economiei subterane. Cu toate acestea, autorii, prof. Friedrich Schneider de la Universitatea Johannes Kepler din Linz și dr. Alban Asllani de la Universitatea Coventry din Londra, specialiști în studiul economiei informale, folosesc diferite metode și modele matematice pentru a estima dimensiunile aproximative ale acestui fenomen.

În principiu, așa-numita economie „subterană” include atât activități ilegale, cât și activități legale, care, însă, se desfășoară neoficial, cel mai adesea pentru a se evita plata taxelor sau a procedurilor birocratice. Cu toate acestea, studiul exclude activitățile pur criminale (cum ar fi traficul de droguri) și se concentrează exclusiv pe legile care creează valoare adăugată, dar rămân ascunse statului.

Bulgaria e în permanență cu cel mai mare procent de economie gri în UE

De-a lungul anilor, Bulgaria a avut în mod constant cea mai mare pondere de economie gri în UE, ca pondere din PIB, arată studiul. Cu toate acestea, deși foarte lent, de la începutul secolului ea s-a micșorat treptat, iar până în 2019 era deja puțin peste 30% din PIB. Cu toate acestea, odată cu debutul pandemiei în 2020, tendința se inversează – declinul economic brusc și creșterea șomajului cresc ponderea economiei informale. Deși acest lucru se întâmplă în toată Europa, în 2020 Bulgaria a înregistrat a doua cea mai mare creștere în sectorul informal după Croația. Și din moment ce a continuat să crească de atunci, până în 2022 progresul din ultimii 15 ani a fost șters și ponderea sectorului gri în Bulgaria depășește din nou 33%, revenind la cotele înalte din 2006.

În general, în UE, sectorul gri urmează o dinamică similară de-a lungul anilor – scade de la aproximativ 20% în 2009 la puțin peste 16% în 2019. Dar șocul economic al pandemiei duce la cea mai puternică creștere din ultimii 20 de ani – cu 1,69 puncte. De asemenea, cercetarea arată că sectorul informal reprezintă o pondere mai mare din economia țărilor din Europa de Est precum Bulgaria, România, Polonia, Republica Cehă și statele baltice, decât în țările vest-europene.

Impozitele indirecte sunt factorul cu cea mai mare pondere pentru existența unei economii gri în Bulgaria, iar această pondere este una dintre cele mai mari dintre țările studiate. Următorii factori principali se ascund pe piața muncii și se referă la șomaj și persoanele care desfășoară activități independente, se arată în raport. Deși are o importanță relativ minoră față de ceilalți factori, creșterea economiei în Bulgaria are cea mai mare pondere față de celelalte țări studiate.

Ce pierde Bulgaria?

Motivele pentru care se ascund activități economice pot fi diferite, dar cel mai adesea este vorba de dorința de a evita plata TVA-ului, a impozitelor pe venit, a taxelor vamale, contribuțiilor la asigurările sociale etc. De exemplu, mulți oameni lucrează fără contract de muncă sau sunt asigurați pentru mai puțin decât salariul lor real, iar companiile își ascund cifra de afaceri și profiturile reale.

Un alt motiv pentru a lucra „în subteran” este evitarea procedurilor sau reglementărilor birocratice greoaie. Un rol aici joacă și factorii instituționali – precum corupția, instituțiile ineficiente și slăbiciunea statului de drept. Dacă oamenii și întreprinderile trebuie să plătească șpăgi oficialilor guvernamentali, de exemplu, pentru a face un lucru, atunci se reduc stimulentele de a plăti impozite, se arată în raport. Corupția erodează încrederea că fondurile pe care contribuabilii le încredințează statului sunt folosite în cel mai bun mod.

Cu cât sectorul informal este mai mare, cu atât decalajele pentru veniturile de la buget sunt mai mari, iar prezența acestora este, de asemenea, asociată cu costuri mai mari. Pe lângă costuri la buget, economia subterană denaturează și statisticile oficiale și împiedică instituțiile să ia decizii adecvate, care să corespundă situației reale. Astfel, duce la o alocare incorectă și ineficientă a resurselor în stat.

În general, raportul recomandă instituții mai eficiente, mai multă transparență, îmbunătățirea administrării fiscale, reducerea poverii de reglementare. Dezvoltarea capitalului uman și optimizarea pieței muncii – sunt modalitățile de rezolvare a problemei activităților informale cauzate de excluziunea socială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tenebra #Bulgaria #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.