Orașele din Germania unde plouă cu bani. Atacurile au crescut cu 40% în ultimii patru ani

16 Apr. 2023, 12:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Apr. 2023, 12:47 // Actual //  bani.md

În oraşul german Ratingen, exploziile unor bancomate sunt un subiect fierbinte. Două au fost aruncate în aer luna trecută, în aceeaşi dimineaţă, devreme, la sucursalele Santander şi Deutsche Bank, aflate una în faţa celeilalte, aproape de piaţa principală a suburbiei Duesseldorf, transmite Reuters.

În urmă cu un an, locuitorii apartamentelor de deasupra băncii Santander au cerut în justiţie, fără succes, ca bancomatele să fie îndepărtate, din cauza temerilor că ar putea fi atacate, un gest care, retrospectiv, ar putea fi considerat profetic în alte ţări.

Dar în Germania hoţii aruncă în aer bancomate mai mult de unul pe zi. Atacurile au crescut cu peste 40% din 2019, potrivit Ministerului de Interne, iar anchetatorii spun că doi factori conduc la această creştere.

Cea mai mare economie a Europei are 53.000 de bancomate, un număr disproporţionat de mare care reflectă preferinţa germanilor pentru numerar, mai degrabă decât pentru carduri bancare.

Ţara se mândreşte, de asemenea, cu o reţea extinsă de autostrăzi, sau Autobahns, pe o mare parte din care nu se aplică nicio limită de viteză.

Ratingen se află la doar 70 de km de graniţa cu Olanda, iar anchetatorii spun că bandele din Ţările de Jos sunt principalele vinovate pentru atacuri, care sparg geamuri, provoacă prăbuşirea faţadelor clădirilor şi deschiderea cartuşelor de bani.

Poliţia din landul Renania de Nord-Westfalia, unde se află Ratingen, şi care a suportat greul acestor atacuri, a înregistrat 47 de incidente până acum în 2023, în creştere faţă de numărul de anul trecut.

HOŢI OLANDEZI

Între timp, frecvenţa atacatorilor la bancomate este în scădere în Ţările de Jos, parţial din cauza măsurilor de securitate, cum ar fi lipiciul care face ca blocurile de numerar din bancomate să fie inutilizabile, a spus poliţia olandeză.

Aşadar, atacatorii olandezi de bancomate trec graniţa şi, estimează poliţia germană, au efectuat între 70% şi 80% din atacurile din Germania, din 2018.

Poliţia olandeză suspectează că aproximativ 500 de bărbaţi sunt responsabili, lucrând în grupuri în continuă evoluţie, pe măsură ce noii recruţi îi înlocuiesc pe cei care sunt prinşi.

Procurorii de la Frankfurt au acuzat săptămâna aceasta şase cetăţeni olandezi că au provocat explozii, furturi şi daune materiale.

Poliţia din Ratingen investighează şi o posibilă conexiune olandeză în cadrul atacului dublu de luna trecută, după ce a identificat un vehicul mic care s-a deplasat cu viteză de la faţa locului la o autostradă din apropiere.

Joi, la aproape o lună de la atacuri, faţada sucursalei Santander a rămas protejată cu scânduri.

Semnul Deutsche Bank era încă deteriorat, iar un panou cere clienţilor să înţeleagă că ATM-urile sunt nefuncţionale, în timp ce se află în reparaţii.

În Germania, aproximativ 60% din achiziţiile zilnice sunt plătite în numerar, potrivit unui studiu al Bundesbank care a constatat că germanii au retras, în medie, peste 6.600 de euro de persoană anual, în principal de la bancomate.

Germania lucrează, de asemenea, cu oficiali din Belgia şi Franţa şi de la Europol pentru a combate valul de criminalitate împotriva ATM-urilor.

Autorităţile partenere nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Menţionând că atacurile de la bancomate pun vieţi în pericol, ministrul german de Interne Nancy Faeser a cerut săptămâna aceasta băncilor să intensifice măsurile de siguranţă pentru acestea.

Atât Santander, cât şi Deutsche au spus că au prioritizat siguranţa şi că îmbunătăţesc în mod continuu securitatea ATM-urilor, dar băncile din Germania sunt reticente în a adopta măsuri generale, susţinând în schimb o abordare de la caz la caz, în funcţie de riscul individual de securitate.

Un purtător de cuvânt al Deutsche Kreditwirtschaft, un grup de lobby-umbrelă pentru instituţiile financiare ale naţiunii, a declarat: ”Locaţii diferite vin cu riscuri diferite. În prezent, nu există o soluţie unică pentru toate”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.