Spania: Seceta prelungită scumpește la un nivel record preţul uleiului de măsline

Lipsa precipitaţiilor în Spania a dus la o creştere record a preţului uleiului de măsline, analiştii avertizând că o eventuală secetă în această vară va duce la randamente mai scăzute ale culturilor din acest an, informează publicaţia britanică Financial Times (FT).

Din iunie 2022, preţul uleiului de măsline a urcat cu aproape 60%, ajungând la aproximativ 5,4 euro per kilogram, în contextul secetei severe din Europa, care anul trecut a afectat culturile de măsline de pe continent.

Spania, cel mai important producător mondial de ulei de măsline, a fost în mod special afectată. În mod obişnuit, fermierii ţării produc jumătate din uleiul de măsline de pe plan global, dar în ultimele 12 luni livrările anuale s-au înjumătăţit, la aproximativ 780.000 tone.

„Nu am văzut niciodată aceste preţuri în ultimii 20 de ani. 2022 a fost un dezastru pentru Spania, iar recolta din Italia a fost, de asemenea, slabă, alături de a altor ţări de la Mediterana”, susţine Vito Martinelli, analist la Rabobank.

Conform firmei italiene de analiză a datelor Centro Studi Divulga, 2022 a fost cel mai secetos pentru Italia, începând de la 1800.

Seceta prelungită din Spania va afecta şi producţia din acest an. Martie 2023 a fost în statul iberic a doua cea mai caldă lună martie din acest secol şi a doua cea mai secetoasă, arată datele Agenţiei de meteorologie din Spania.

Şi aprilie 2023 ar urma să fie extrem de secetoasă, nu a plouat deloc în mai mult de jumătate din ţară în primele 17 zile din această lună.

Vremea neobişnuit de uscată din această vară ar putea menţine preţurile la un nivel ridicat. „Ploile sporadice din Andaluzia şi în general în Spania nu vor fi suficiente”, susţine Kyle Holland, analist la Mintec.

Măslinele sunt recoltate în zona Mediteranei în perioada octombrie-februarie, astfel încât, „dacă nu va ploua curând, vom avea din nou o recoltă slabă, iar calitatea livrărilor de ulei de măsline se diminuează de asemenea”, a explicat Holland.

Conform estimărilor Comisiei Europene, seceta din Spania va înjumătăţi probabil producţia de ulei de măsline a ţării anul acesta, comparativ cu 2022.

În mod obişnuit, Spania furnizează aproximativ 40% din producţia mondială. Totuşi, valurile de caniculă atunci când înfloresc măslinii şi seceta severă de vara trecută au afectat recoltele. Dar seceta afectează şi Italia şi Portugalia, al doilea şi, respectiv, al patrulea producător de ulei de măsline.

Doar Grecia, al treilea mare producător din UE, care nu este afectată de condiţiile meteo, se aşteaptă la o îmbunătăţire a producţiei, dar nu suficientă pentru a compensa declinul din Spania.

Asociaţia Exportatorilor Spanioli – Asoliva – estimează că anul acesta cantitatea de ulei de măsline disponibilă pe plan global va fi cu cel puţin 10% mai scăzută decât nivelul de 3,1 milioane de tone din sezonul încheiat în 2021.

„Cu fiecare zi în care nu plouă prognozele sunt şi mai pesimiste”, avertizează Dcoop, cea mai mare cooperativă a producătorilor de ulei de măsline din Spania.

Majorarea preţurilor a dus la scăderea vânzărilor de ulei de măsline în Spania cu 8% în perioada februarie 2022 – februarie 2023, arată datele companiei de consultanţă Nielsen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.