Spania: Seceta prelungită scumpește la un nivel record preţul uleiului de măsline

Lipsa precipitaţiilor în Spania a dus la o creştere record a preţului uleiului de măsline, analiştii avertizând că o eventuală secetă în această vară va duce la randamente mai scăzute ale culturilor din acest an, informează publicaţia britanică Financial Times (FT).

Din iunie 2022, preţul uleiului de măsline a urcat cu aproape 60%, ajungând la aproximativ 5,4 euro per kilogram, în contextul secetei severe din Europa, care anul trecut a afectat culturile de măsline de pe continent.

Spania, cel mai important producător mondial de ulei de măsline, a fost în mod special afectată. În mod obişnuit, fermierii ţării produc jumătate din uleiul de măsline de pe plan global, dar în ultimele 12 luni livrările anuale s-au înjumătăţit, la aproximativ 780.000 tone.

„Nu am văzut niciodată aceste preţuri în ultimii 20 de ani. 2022 a fost un dezastru pentru Spania, iar recolta din Italia a fost, de asemenea, slabă, alături de a altor ţări de la Mediterana”, susţine Vito Martinelli, analist la Rabobank.

Conform firmei italiene de analiză a datelor Centro Studi Divulga, 2022 a fost cel mai secetos pentru Italia, începând de la 1800.

Seceta prelungită din Spania va afecta şi producţia din acest an. Martie 2023 a fost în statul iberic a doua cea mai caldă lună martie din acest secol şi a doua cea mai secetoasă, arată datele Agenţiei de meteorologie din Spania.

Şi aprilie 2023 ar urma să fie extrem de secetoasă, nu a plouat deloc în mai mult de jumătate din ţară în primele 17 zile din această lună.

Vremea neobişnuit de uscată din această vară ar putea menţine preţurile la un nivel ridicat. „Ploile sporadice din Andaluzia şi în general în Spania nu vor fi suficiente”, susţine Kyle Holland, analist la Mintec.

Măslinele sunt recoltate în zona Mediteranei în perioada octombrie-februarie, astfel încât, „dacă nu va ploua curând, vom avea din nou o recoltă slabă, iar calitatea livrărilor de ulei de măsline se diminuează de asemenea”, a explicat Holland.

Conform estimărilor Comisiei Europene, seceta din Spania va înjumătăţi probabil producţia de ulei de măsline a ţării anul acesta, comparativ cu 2022.

În mod obişnuit, Spania furnizează aproximativ 40% din producţia mondială. Totuşi, valurile de caniculă atunci când înfloresc măslinii şi seceta severă de vara trecută au afectat recoltele. Dar seceta afectează şi Italia şi Portugalia, al doilea şi, respectiv, al patrulea producător de ulei de măsline.

Doar Grecia, al treilea mare producător din UE, care nu este afectată de condiţiile meteo, se aşteaptă la o îmbunătăţire a producţiei, dar nu suficientă pentru a compensa declinul din Spania.

Asociaţia Exportatorilor Spanioli – Asoliva – estimează că anul acesta cantitatea de ulei de măsline disponibilă pe plan global va fi cu cel puţin 10% mai scăzută decât nivelul de 3,1 milioane de tone din sezonul încheiat în 2021.

„Cu fiecare zi în care nu plouă prognozele sunt şi mai pesimiste”, avertizează Dcoop, cea mai mare cooperativă a producătorilor de ulei de măsline din Spania.

Majorarea preţurilor a dus la scăderea vânzărilor de ulei de măsline în Spania cu 8% în perioada februarie 2022 – februarie 2023, arată datele companiei de consultanţă Nielsen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.