Sudanul intră în a treia săptămână de război civil. Șeful ONU: Societatea se prăbuşeşte

30 Apr. 2023, 08:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Apr. 2023, 08:58 // Actual //  bani.md

Sudanul „se prăbuşeşte”, în timp ce luptele au intrat în a treia săptămână, a avertizat şeful ONU, Antonio Guterres.

Ţara a fost cufundată în haos de când, la 15 aprilie, a izbucnit o luptă sângeroasă pentru putere între şeful armatei, Abdel Fattah al-Burhane, şi numărul doi al acestuia, Mohamed Hamdane Daglo, cunoscut sub numele de „Hemedti”, care conduce temutele Forţe de Sprijin Rapid (RSF).

Luptele s-au soldat cu cel puţin 528 de morţi şi 4.599 de răniţi, potrivit Ministerului Sănătăţii, o cifră considerată mică, deoarece cadavrele care acoperă străzile sunt inaccesibile şi, prin urmare, imposibil de numărat.

Zeci de mii de sudanezi, precum şi străini şi refugiaţi care trăiesc în Sudan, au fugit în Egipt, Etiopia, Ciad şi Sudanul de Sud, în timp ce mai multe capitale străine continuă să evacueze sute de cetăţeni ai lor.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a deplâns, prin intermediul canalului Al-Arabiya, că „războiul pentru putere continuă în timp ce ţara se prăbuşeşte”.

Fiecare parte o acuză pe cealaltă de încălcarea armistiţiului mediat la nivel internaţional, care a fost prelungit până duminică la miezul nopţii (22.00 GMT).
Civilii încearcă să fugă sau să supravieţuiască baricadaţi, fără electricitate, apă sau alimente.

„Există ciocniri cu arme grele şi mitraliere”, a declarat pentru AFP un locuitor din Khartoum, în timp ce un alt martor a relatat „explozii şi focuri de armă” în altă parte a capitalei.

Aproximativ 70% din spitalele din zonele de luptă nu pot funcţiona, potrivit sindicatului medicilor.

Vineri, generalii beligeranţi s-au confruntat prin intermediul presei.

Pe canalul Al-Hurra, Burhane a descris RSF ca fiind o „miliţie care caută să distrugă Sudanul” cu ajutorul „mercenarilor din Ciad, Republica Centrafricană şi Niger”.
„Hemedti” a vorbit la BBC despre rivalul său ca despre un „trădător” care „nu este demn de încredere”.

Cum a început conflictul dintre cei doi generali

Cei doi generali şi-au unit forţele în puciul din 2021 pentru a-i înlătura pe civilii cu care împărţeau puterea de la căderea dictatorului Omar al-Bashir cu doi ani înainte. Dar au apărut apoi divergenţe care, în absenţa unui acord privind integrarea RSF în armată, au degenerat în război deschis la 15 aprilie.
Trimisul ONU în Sudan, Volker Perthes, a declarat că, deşi tensiunile erau palpabile, nu exista „niciun semn” că vor izbucni lupte pe 15 aprilie, deoarece, a declarat el pentru Al Jazeera, cei doi generali rivali urmau să se întâlnească pentru discuţii în acea zi.

În timp ce armele nu au tăcut de atunci, Salva Kiir, preşedintele Sudanului de Sud – mediatorul istoric al Sudanului – i-a chemat sâmbătă pe cei doi generali la un „dialog faţă în faţă constructiv şi concret”.

El i-a îndemnat, de asemenea, „să nu încerce să îşi consolideze poziţiile”, deoarece mulţi observatori consideră că niciun armistiţiu nu a ţinut, pentru că cei doi beligeranţi nu vor să îi dea celuilalt şansa de a avansa sau de a rezerva întăriri.

„Doamne fereşte dacă Sudanul ar ajunge la stadiul de război civil în toată regula… ar fi un coşmar pentru lume”, a avertizat sâmbătă, la Nairobi, fostul premier sudanez Abdallah Hamdok.

Zeci de mii de oameni fug din calea războiului civil

Potrivit ONU, 75.000 de persoane au fost strămutate din cauza luptelor, care au fost deosebit de violente în Darfur, o regiune devastată de război în anii 2000.

Deşi armistiţiul nu pune capăt luptelor, el permite ca toate coridoarele de evacuare să rămână deschise. Un convoi organizat de SUA a permis evacuarea cetăţenilor americani şi a altor cetăţeni către Port Sudan (est). De acolo, o nouă ambarcaţiune care transporta aproximativ 1.900 de persoane evacuate a ajuns în Arabia Saudită, care a primit până în prezent aproximativ 5.000 de cetăţeni saudiţi şi străini.

Printre aceştia, Merhdad Malekzadh, care a fost printre primii iranieni evacuaţi sâmbătă, a descris pentru AFP bombardamentele şi exploziile zilnice din Khartoum. „Nu ne-am imaginat niciodată că situaţia va deveni atât de tensionată”, a spus el.

Marea Britanie a anunţat sâmbătă că a evacuat aproape 1.900 de persoane din Sudan începând de marţi. Toate persoanele eligibile pentru evacuare au avut timp până sâmbătă dimineaţă să ajungă la o bază aeriană pentru a se îmbarca în ultimele zboruri.

„Fereastra de oportunitate se închide”, a deplâns Canada, precizând că totuşi continuă să „evalueze diferite opţiuni, inclusiv rute terestre şi maritime”.

ONU estimează că alte milioane de oameni ar putea suferi de foame, după ce o treime din cei 45 de milioane de locuitori ai Sudanului sufereau deja de foame în această ţară, una dintre cele mai sărace din lume.

Jafurile, distrugerile şi incendiile se înmulţesc în Darfurul de Vest, inclusiv în taberele pentru persoanele strămutate, relatează organizaţia Medici fără frontiere (MSF). ONG-ul a fost nevoit să îşi „oprească aproape toate activităţile”.

În ultimele zile, o sută de persoane au fost ucise în luptele care au devastat capitala sa, El-Geneina, potrivit ONU.

„Societatea se prăbuşeşte, vedem triburi care încearcă acum să se înarmeze”, a declarat Guterres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.