Cine vrea să cumpere banca ungurilor din România cu subsidiară și în Republica Moldova

16 Iun. 2023, 17:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
16 Iun. 2023, 17:20 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

OTP evaluează în prezent interesul potențialilor cumpărători și va decide cu privire la viitorul filialei sale din România în funcție de rezultat.

Reprezentanții Erste Bank, Raiffeisen și UniCredit au refuzat să comenteze. Contactat de Bloomberg, un purtător de cuvânt al Băncii Transilvania a refuzat să comenteze eventualele tranzacții, invocând reglementările, dar a declarat că banca „a fost întotdeauna deschisă la oportunitățile de piață”.

OTP caută să iasă din România, unde are o cotă de piață relativ mică, în pofida încercărilor de mulți ani de a efectua achiziții. Creditorul maghiar a cumpărat cu aviditate în ultimii ani omologi în regiune, cu scopul de a ajunge la o poziție de lider de piață în fiecare țară.

OTP Bank a încercat să achiziționeze Banca Românească în 2017, însă tranzacția a fost respinsă de BNR, decizie anunțată în premieră de Profit.ro.

Ulterior, OTP Bank a încercat o strategie de creștere organică a cotei de piață și a urcat de pe locul 11 până pe 9 după active, cu o cotă de piață de aproape 3%, fiind foarte aproape de Alpha Bank.

Grupul OTP controlează banca cu același nume și în Republica Moldova, care este o bancă sistemică. În 2019, OTP a intrat pe piaţa Republicii Moldova, preluând pachetul majoritar al Mobiasbancă de la grupul francez Societe Generale. OTP este a patra bancă ca mărime din Republica Moldova cu active de circa 18,7 miliarde lei (aproximativ 940 milioane euro) la finele lunii martie 2023.

OTP, cea mai mare instituție bancară din Ungaria. Cu o cotă de 8,57% (8,85% drepturi de vot), cel mai mare acționar al OTP este compania petrolieră MOL din Ungaria (la care statul deține 25,2%), una dintre cele mai mari din regiune.

Al doilea acționar ca mărime al OTP este firma Kafijat Ltd cu 7,79% (7,86% drepturi de vot), controlată de miliardarul rus Megdet Rahimkulov. Acesta în epoca sovietică și apoi anii 90 ai secolului XX a fost șeful filialei Gazprom din Ungaria, de unde și provine o mare parte din averea sa de circa  1,8 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.