Cine vrea să cumpere banca ungurilor din România cu subsidiară și în Republica Moldova

16 Iun. 2023, 17:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
16 Iun. 2023, 17:20 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

OTP evaluează în prezent interesul potențialilor cumpărători și va decide cu privire la viitorul filialei sale din România în funcție de rezultat.

Reprezentanții Erste Bank, Raiffeisen și UniCredit au refuzat să comenteze. Contactat de Bloomberg, un purtător de cuvânt al Băncii Transilvania a refuzat să comenteze eventualele tranzacții, invocând reglementările, dar a declarat că banca „a fost întotdeauna deschisă la oportunitățile de piață”.

OTP caută să iasă din România, unde are o cotă de piață relativ mică, în pofida încercărilor de mulți ani de a efectua achiziții. Creditorul maghiar a cumpărat cu aviditate în ultimii ani omologi în regiune, cu scopul de a ajunge la o poziție de lider de piață în fiecare țară.

OTP Bank a încercat să achiziționeze Banca Românească în 2017, însă tranzacția a fost respinsă de BNR, decizie anunțată în premieră de Profit.ro.

Ulterior, OTP Bank a încercat o strategie de creștere organică a cotei de piață și a urcat de pe locul 11 până pe 9 după active, cu o cotă de piață de aproape 3%, fiind foarte aproape de Alpha Bank.

Grupul OTP controlează banca cu același nume și în Republica Moldova, care este o bancă sistemică. În 2019, OTP a intrat pe piaţa Republicii Moldova, preluând pachetul majoritar al Mobiasbancă de la grupul francez Societe Generale. OTP este a patra bancă ca mărime din Republica Moldova cu active de circa 18,7 miliarde lei (aproximativ 940 milioane euro) la finele lunii martie 2023.

OTP, cea mai mare instituție bancară din Ungaria. Cu o cotă de 8,57% (8,85% drepturi de vot), cel mai mare acționar al OTP este compania petrolieră MOL din Ungaria (la care statul deține 25,2%), una dintre cele mai mari din regiune.

Al doilea acționar ca mărime al OTP este firma Kafijat Ltd cu 7,79% (7,86% drepturi de vot), controlată de miliardarul rus Megdet Rahimkulov. Acesta în epoca sovietică și apoi anii 90 ai secolului XX a fost șeful filialei Gazprom din Ungaria, de unde și provine o mare parte din averea sa de circa  1,8 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.