„O altă schemă piramidală financiară?” Grupul polonez Aforti nu îşi va onora plăţile către mii de clienţi

03 Iul. 2023, 05:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iul. 2023, 05:48 // Actual //  bani.md

Clienţii care au investit sute de mii de zloţi polonezi în produsele financiare ale grupului polonez Aforti Holding, cu activitate şi în România, au rămas astăzi fără plata dobânzii şi nu îşi mai pot cere banii înapoi, relatează publicaţia wyborcza.pl, citată de Business Insider.

Portalul de ştiri compară această situaţie cu GetBack şi Amber Gold. Potrivit wyborcza.pl, „aproape 3.000 de clienţi au investit până la o jumătate de miliard de zloţi (112.600 euro n.r.) în <produsele financiare> ale Aforti. Oamenii au fost atraşi de dobânzile mari plătite în fiecare lună. Astăzi, compania nu plăteşte dobânzi şi nici nu returnează banii”.
Aforti a fost înfiinţată în 2009. În 2017, printre altele, compania a semnat un acord de finanţare pe trei ani cu echipa de fotbal Lech Poznań, iar logoul holdingului a apărut pe tricourile clubului. Cooperarea dintre cele două părţi s-a încheiat înainte de sezonul 2020/2021. În această perioadă, Aforti ar fi desfăşurat „activităţi riscante la scară largă”.
„În luna iunie, Bursa a suspendat listarea acţiunilor Afort pe piaţa New Connect. În acelaşi timp, compania a fost nevoită să se mute din sediul reprezentativ de pe strada Chałubińskiego din Varşovia şi să se mute într-o clădire de birouri mai mică de pe strada Ogrodowa din Wola. Când am încercat să intrăm înăuntru marţi, nu ni s-a permis accesul, iar angajaţii ne-au informat că <nu este posibil să vorbim cu presa>”, scrie wyborcza.pl.

Recent, Aforti a modificat data publicării raportului financiar anual aferent anului 2022 pentru 29 iunie, faţă de 14 iunie anterior. La jumătatea acestei luni, a publicat la BVB un raport cu titlul „Încălcare accidentală cele mai bune practici ale companiilor listate NewConnect”, informând investitorii cu privire la nerespectarea obligaţiilor de informare prevăzute în regulamentul sistemului alternativ de tranzacţionare New Connect, adică nerespectarea termenului de depunere a raportului anual, individual şi consolidat, pentru anul trecut.

În ultimele luni, Oficiul pentru Concurenţă şi Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia au avertizat împotriva Aforti. Pe site-ul primei instituţii scrie că „din februarie 2013, au fost desfăşurate proceduri împotriva Afort Holding, care a oferit bilete la ordin consumatorilor pentru a strânge capital. Compania riscă o sancţiune de până la 10% din cifra de afaceri”.

„La 31 mai 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară a revocat în unanimitate şi în totalitate licenţa de brokeraj a Aforti Securities SA (fostă Invista Dom Maklerski SA), din cauza încălcării grave şi prelungite de către Aforti Securtities SA a prevederilor legale care conţin standarde de adecvare a capitalului”, este un alt anunţ al Autorităţii.
În trecut, Bursa de la Varşovia a mai suspendat de la tranzacţionare acţiunile Aforti. De exemplu, compania nu şi-a publicat raportul anual consolidat pe 2021 până în termenul limită de 31 martie 2022, acţiunile fiind suspendate de la tranzacţionare la începutul lunii iunie 2022.

În ultimul an, la Varşovia au fost tranzacţionate 921.330 de acţiuni Aforti în valoare de circa 1,7 mil. lei, calculată de ZF la cursul curent leu/zlot polonez. Capitalizarea companiei este de 22,6 milioane de zloţi polonezi (circa 5 mil. euro), după ce acţiunile au crescut în ultimul an cu 14,7%, arată calculele ZF pe baza datelor de pe site-ul bursei poloneze.

La Bursa de Valori Bucureşti, Aforti are obligaţiuni listate sub simbolul AFH25, cu scadenţa în septembrie 2025. Grupul a atras pe piaţa românească 2 milioane de lei în septembrie 2020 pentru finanţarea Aforti Factor Romania IFN, care oferă servicii de factoring.

Bondurile AFH25 se tranzacţionează la 100,88% din valoarea lor nominală, oferind astăzi un randament până la maturitate, calculat la preţul curent de tranzacţionare, de 9,76%, arată datele BVB. Instrumentele nu sunt suspendate de la tranzacţionare.

Potrivit informaţiilor ZF, între anii 2016 şi 2020, grupul polonez a derulat zeci de emisiuni de obligaţiuni de dimensiuni mici, prin plasamente private adresate unui număr maxim de 150 de investitori, multe dintre ele fără prospect de ofertă.

Cei mai mari acţionari ai grupului sunt Klaudiusz Sytek (61,3%), Kamilla Sytek-Skonieczna (5,57%), AFORTI Factor (5,73%), Krzysztof Dzietczenia (5,01%), iar 22,39% reprezintă freefloat, adică acţiunile disponibile la liber la tranzacţionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Apr. 2025, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2025, 17:44 // Actual //  Ursu Victor

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ