Cu o zi înainte de învestirea noului bașcan al Găgăuziei, Radu Marian taie 600 de milioane din bugetul autonomiei

Cu o zi înainte de inaugurarea noului bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul, președintele Comisiei economie buget și finanțe, Radu Marian a declarat, într-o conferință de presă, că va fi modificat Codul fiscal. Este vorba de articolul 6 cu privire la rambursările TVA pentru agenții economici din autonomie, care se vor face din bugetul Găgăuziei.

Astfel, potrivit lui Marian, Găgăuzia se bucură de o autonomie bugetară și i se rambursează TVA de la bugetul dacă e mai mare la procurări decât la livrări, când e vorba de investiții capitale.

„În mod neclar, contrar principiilor autonomiei locale, restituirea TVA din UTAG se face din contul bugetului de stat. Avem o situație în care se încasează TVA, dar aceste resurse nu participă la restituirea TVA. Această prevedere a fost introdusă în 2004. Or, bugetul central a pierdut 640 milioane de lei din rambursarea TVA în ultimii cinci ani”, a punctat Marian.

Deputatul a spus că pentru a soluționa problema va fi modificat Codul fiscal. Este vorba de articolul 6 din cu privire la restituirea taxelor și impozitelor, TVA pentru agenții economici. „Acest lucru se va face din bugetul autonomiei, în limita veniturilor disponibile, iar sumele neacoperite se vor compensa din bugetului de stat. În urma modificării economiile la buget vor fi de 500 milioane de lei în următorii cinici ani. Astfel, banii vor fi utilizați în toată țară nu doar într-o singură autonomie”.

Coincidență sau nu, dar deputatul Radu Marian, vine cu modificarea Codului fiscal cu o zi înainte de inaugurarea noului bașcan al autonomiei Găgăuzia, Evghenia Guțul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #TVA #buget #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.