Petru Rotaru: Ponderea foștilor titulari de patentă, care au trecut la activitate independentă constituie 90 %

Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Petru Rotaru a participat astăzi alături de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba la briefing-ul de presă dedicat prezentării rezultatelor reformei patentei de întreprinzător.

În acest context, directorul SFS a menționat că, la ziua de astăzi, ponderea contribuabililor foști titulari de patentă care au trecut la regimul fiscal – activitate independentă constituie peste 90%. Cel mai înalt nivel de conformare l-au înregistrat contribuabilii din raioanele: Florești, Ialoveni, Leova Soroca și Ungheni, de circa 95 la sută, iar la polul opus se află raioanele Edineț, Orhei, Căușeni, Briceni și Bălți, unde nivelul de conformare constituie în jur de 66% , unde în ultima perioadă se atestă o dinamică pozitivă a acestui indicator.

„Serviciul Fiscal de Stat a lucrat foarte mult la optimizarea tuturor dărilor astfel încât să nu fie necesar ca foștii titulari de patentă să efectueze singuri anumite calculele. Toate aparatele de casă care au fost fiscalizate sunt conectate la Sistemul Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, astfel noi în regim online vedem ce vânzări au acești contribuabili, și de sine stătător le calculăm obligația fiscală fără a complica aceste lucruri. La sfârșit de trimestru fiecare contribuabil care a ales regimul fiscal activitate independentă primește avizul de plată cu suma obligațiilor la buget. Acest lucru demonstrează că SFS este implicat într-un proces amplu de apropiere de contribuabil și simplificare a raportării”, a declarat directorul SFS.

Totodată, Petru Rotaru a informat despre faptul că, autoritatea fiscală, pentru facilitatea acestei tranziții, a depus eforturi considerabile pentru informarea contribuabililor vizați și acordarea suportului în vederea creării condițiilor pentru conformarea benevolă a foștilor titulari de patentă de întreprinzător în domeniul comerțului și migrarea acestora la regimul fiscal simplificat – activitate independentă.

În toată această perioadă, angajații autorității fiscale au efectuat 272 ieșiri în piețele din toată țara, inclusiv în zilele de odihnă, în aceste acțiuni fiind antrenați cel puțin 3-4 funcționari din cadrul fiecărei Direcții deservire fiscală. Acestora le-au fost oferite răspunsuri la întrebările ce țin de achitarea impozitului pe venit, emiterea bonului fiscal, modul de completare a registrului ECC, modul de corectare a sumelor indicate greșit la ECC, informează Serviciu Fiscal de Stat.

Angajații autorității fiscale au fost însoțiți și de reprezentanții Centrelor de asistență tehnică pentru echipamentele de casă și de control, care au oferit suport tehnic în vederea utilizării corecte a ECC și evitării erorilor la transmiterea datelor către serverul SFS.

Mai mult, SFS a remis scrisori informative în adresa a 4 944 titulari de patentă, privind informarea despre modificările efectuate în Legea nr. 93/1998, precum și solicitări în adresa a 179 administratori de piețe locale, cu solicitarea promovării în rândul deținătorilor de patente, ce activează în cadrul piețelor gestionate, a posibilității continuării desfășurării legale a activității de comerț prin intermediul activității independente.

Totodată, autoritatea fiscală a asigurat desfășurarea cu titularii de patente a seminarelor de instruire, cu privire la înregistrarea activității independente, atât în incinta Direcțiilor deservire fiscală, cât și pe teritoriul piețelor. La fel, SFS a acordat asistență la completarea și depunerea Cererilor de compensare a cheltuielilor suportate în procesul de tranziție de către persoanele fizice ce desfășoară activități independente.

„Serviciul Fiscal de Stat va continua să acorde suportul necesar contribuabililor în vederea finalizării cu succes a procesului de tranziție de la activitatea în baza patentei de întreprinzător la regimul fiscal simplificat – activitate independentă. În același timp, exprim înaltă recunoștință acelor contribuabili care s-au conformat noilor prevederi legale, dând astfel un exemplu de responsabilitate fiscală și contribuind direct la crearea unui mediu economic dinamic și competitiv în Republica Moldova”, a concluzionat directorul SFS, Petru Rotaru.

La rândul său, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, dl Dumitru Alaiba a declarat că, nu doar foștii patentari pot tranzita la activitate independentă, ci oricine care vrea să facă primii pași într-un business corect, transparent, legal și conform normelor anului 2023. „Oricine poate face o mică activitate de comerț, legal. Oricine poate face primii pași în afaceri. Îndemn pe toți care vor să încerce o mică afacere, să o facă. De asemenea, îndemn consumatorii să ceară bonul fiscal de la comercianții de la tarabe, tonete sau chiar din autovehicule. Este dreptul vostru. Prin această reformă am oferit comercianților un mod civilizat și transparent de a munci mai departe, iar consumatorilor – o protecție elementară” a menționat Dumitru Alaiba.

Reamintim că, începând cu 01 iulie 2023, activitatea de comerț nu mai este admisă în baza patentei de întreprinzător, urmare a intrării în vigoare a modificărilor corespunzătoare efectuate în Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primii ani de independență au fost, economic, complicați. Republica Moldova a moștenit o economie integrată în sistemul sovietic, dependentă energetic și cu o industrie ale cărei piețe și lanțuri de aprovizionare s-au destrămat aproape peste noapte. Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul real s-a prăbușit cu aproximativ 60% în anii ’90, iar în 1998-1999 aproximativ 73% din populație era estimată ca trăind sub pragul sărăciei.

Creșterea a revenit după anul 2000, însă modelul care s-a format a avut o particularitate ce urmărește Moldova până astăzi: o parte importantă a prosperității a venit nu din productivitatea economiei interne, ci din munca moldovenilor plecați peste hotare. Remitențele au alimentat consumul, construcțiile, comerțul și importurile, dar au compensat doar parțial pierderea forței de muncă și nu au generat suficientă industrie competitivă.

Astăzi, economia este incomparabil mai stabilă decât cea de acum trei decenii. PIB-ul Republicii Moldova a ajuns în 2025 la 353,5 miliarde de lei, după o creștere reală de 2,4%. Unul dintre cele mai dinamice sectoare a fost IT&C, cu o creștere a valorii adăugate de 12,5% și o pondere de 7,5% în PIB.

Dar aici apare una dintre problemele ale celor 35 de ani. Este vorba de faptul că Moldova crește prea încet pentru a recupera decalajul față de Europa. După reculul de 4,6% din 2022, economia a crescut cu doar 1,2% în 2023 și practic a stagnat în 2024. Pentru 2026, perspectivele s-au deteriorat din nou. În luna mai, FMI și-a redus estimarea de creștere la numai 1,5%, și invocate drept argument inclusiv noile șocuri energetice.

Cu alte cuvinte, Moldova nu mai este în situația dramatică a anilor ’90, dar nici nu a găsit încă „motorul” care să-i permită creșteri de 5-7% pe an timp îndelungat.

Marea transformare. Federația Rusăa fost înlocuită de Uniunea Europeană

Probabil cea mai importantă schimbare economică produsă după independență este reorientarea comerțului.

În 2025, 67,5% din exporturile moldovenești au mers către Uniunea Europeană, în timp ce țările CSI au reprezentat doar 5,9%. România singură a absorbit 29% din exporturile Republicii Moldova. În prima jumătate a anului 2026, UE continua să reprezinte 64,2% din exporturi.

Este o schimbare structurală. Economia Moldovei din 1991 era legată aproape organic de piețele fostei URSS. Economia Moldovei din 2026 gravitează comercial în jurul Uniunii Europene.

Și structura exporturilor s-a diversificat. Pe lângă produse agricole și vinuri, Moldova exportă astăzi cablaje și echipamente electrice, textile, mobilă, componente industriale și servicii IT. În 2025, mașinile și aparatele electrice reprezentau deja 15,1% din exporturile de mărfuri, aproape cât semințele și fructele oleaginoase – 15,5%. Este un progres real. Dar există și reversul.

Moldova cumpără mult mai mult decât produce pentru export

Aceasta este probabil cea mai alarmantă cifră a economiei actuale.

În 2025, Moldova a exportat mărfuri de 3,78 miliarde de dolari, dar a importat de 10,92 miliarde de dolari. Deficitul comercial a ajuns astfel la un record de 7,14 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mare decât în 2024.

Exporturile acopereau doar 34,6% din importuri.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de dolari cheltuiți de Moldova pe bunuri din străinătate, exporturile aduceau înapoi doar aproximativ 35 de dolari.

Diferența trebuie finanțată de undeva: servicii, remitențe, investiții, credite și granturi externe.

FMI avertizează deja că deficitul contului curent s-a apropiat de 20% din PIB, iar competitivitatea externă s-a deteriorat.

Aici se află poate cea mai mare slăbiciune economică a Moldovei la 35 de ani de independență: consumul a crescut mai repede decât capacitatea țării de a produce și exporta.

Salariile au crescut, iar oamenii însă au plecat

Pe partea nivelului de trai, diferența față de începuturile independenței este enormă.

În 2025, salariul mediu brut a ajuns la 15.594 lei, iar cel net la 13.227 lei, cu peste 11% mai mult decât în anul precedent. Numărul salariaților a crescut la 763.200 la sfârșitul anului.

Totuși, principala resursă pierdută de Moldova în acești 35 de ani nu este capitalul, ci populația.

La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită era estimată la numai 2,366 milioane de persoane, fără regiunea transnistreană și unele localități din afara controlului constituțional. Numai într-un an, numărul s-a redus cu aproape 23.000 de persoane. Vârsta medie a populației a urcat la 40,8 ani, iar BNS observă explicit golul demografic provocat de migrația adulților tineri din ultimele decenii.

Acesta este paradoxul Moldovei: emigranții au salvat ani la rând economia prin banii trimiși acasă, dar emigrația a redus simultan forța de muncă, baza fiscală și potențialul de creștere.

FMI consideră în prezent emigrația ridicată, productivitatea scăzută și competitivitatea redusă printre principalele obstacole structurale ale economiei moldovenești.

Ce a reușit totuși Moldova

Bilanțul celor 35 de ani nu este doar negativ.

Moldova are astăzi un sistem bancar mult mai solid decât în perioada crizelor precedente, o bancă centrală funcțională, o datorie publică relativ gestionabilă, acces la finanțare internațională și o economie de piață integrată tot mai profund cu UE. Investițiile străine directe nete reprezentau circa 2,5% din PIB în 2024.

Țara a trecut în ultimii ani printr-o succesiune aproape incredibilă de șocuri pandemie, secetă, războiul din Ucraina, refugiați, explozia prețurilor la gaze și electricitate, inflație și pierderea vechilor surse energetice fără o criză financiară sistemică.

Aceasta este o performanță care merită remarcată.

În plus, dependența energetică de Rusia, deși nu a dispărut sub toate formele sale, a fost redusă, iar infrastructura energetică este conectată tot mai puternic cu România și piața europeană.

Dar după 35 de ani Moldova rămâne o economie care consumă mai mult decât produce

Dacă ar fi să comprim bilanțul într-o singură frază, aceasta ar fi.

Republica Moldova a construit stabilitate macroeconomică, dar nu încă și prosperitate bazată pe productivitate.

A trecut de la economia sovietică la economia de piață, de la rubla sovietică la leu, de la comerțul dominat de Rusia la UE, de la agricultură aproape dominantă la servicii, IT și industrie de subcontractare.

Dar nu a rezolvat trei probleme fundamentale. Este vorba de: prea puțini oameni, prea puține investiții productive și prea puține exporturi cu valoare adăugată mare.

Iar cifrele comerciale sunt poate cea mai clară radiografie. Moldova exportă sub 4 miliarde de dolari în mărfuri pe an și importă aproape 11 miliarde.

Următorii 10 ani pot fi mai importanți decât ultimii 35

Există însă o diferență între Moldova din 2026 și cea din orice alt moment al istoriei sale economice recente. Perspectiva aderării la Uniunea Europeană și accesul la investițiile aferente procesului de integrare.

FMI estimează că, dacă investițiile și reformele asociate Planului de Creștere al UE sunt implementate eficient, creșterea potențială poate urca spre aproximativ 3,5% anual pe termen mediu.

Dar chiar și 3,5% nu este o creștere economică care să schimbe lucrurile pentru o țară care are de recuperat un decalaj mare.

Miza nu mai este să existe pur și simplu creștere economică. Moldova are nevoie ca fiecare leu și euro atras din exterior să producă drumuri, energie, fabrici, logistică, irigații, tehnologie și exporturi, nu doar consum.