Cine şi cât are de pierdut în criza din Nagorno-Karabah: cel mai mare investitor în Armenia e Rusia

08 Oct. 2023, 11:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Oct. 2023, 11:38 // Actual //  bani.md

În cascada de acorduri încheiate anul trecut şi anul acesta prin care UE şi statele est-europene, confruntate cu o criză a energiei fără precedent, s-au abo­nat la gazele naturale azere, cel prin care statul exportator Azerbaidjan şi-a asigurat importuri de gaze de la Gazprom poate să pară bizar. S-a angajat Azerbaidjanul la mai mult decât poate da? Şi de ce ar face acest lucru?

Răspunsul s-ar putea să fi venit luna trecută, când printr-o acţiune militară fulger Azerbaidjanul a ocupat enclava separatistă Nagorno-Karabah, cu populaţie majoritară armeană susţinută direct de Armenia, punând astfel capăt unuia dintre cele mai lungi conflicte din istoria recentă a omenirii.

Însă acest final a venit şi cu un exod fără precedent al populaţiei armene din enclava ocu­pată. Mulţi analişti sunt de acord că Europa asistă pentru prima dată după războa­ie­le iugoslave la o epurare etnică de proporţii în vecinătatea sa. Iar răspunsul Uniunii Europene, dacă ar trebui să existe unul, este lipsit de vlagă.

Acum UE şi multe sta­te membre ale sale şi-au le­gat siguranţa energetică de importurile de gaze na­tu­­rale din Azerbaidjan, aşa cum înainte de invazia rusă din Ucraina au devebit de bună voie dependente de gazele impor­tate din Rusia. Acordul de anul trecut dintre Azerbaidjan şi Gazprom de import de gaze ruse a avut, cel mai probabil, scopul de a acoperi cu gaze ruse necesarul pieţei interne în timp ce ţara îşi onorează angajamentele faţă de noii clienţi europeni.

În felul acesta, Europa se vede implicată în jocuri geostrategice într-o regiune care repre­zintă o punte vitală de acces la energia şi resursele mine­rale ale Asiei Centrale. Însă UE nu este singurul jucător străin de acolo. Pentru do­minaţie mai luptă SUA, Rusia şi Turcia, după cum scrie Bloomberg. Fiecare are atuurile lui. Azerbaidjanul şi-a pregătit terenul din timp, iar noii lui parteneri europeni i s-au alăturat neforţaţi.

Spre exemplu, pe 11 septembrie ministrul de externe maghiar Péter Szijjártó anunţa la Budapesta, la o conferinţă comună cu ministrul azer al economiei Mikayil Jabbarov, că un consorţiu format din cele mai mari companii de construcţii din Ungaria se va implica în re­con­strucţia satului Soltanli din Karabah, recapturat de azeri de la armeni în războiul din 2020. Planurile de reconstrucţie sunt într-un stadiu avansat.

Cu această ocazie, partea maghiară a amintit că Ungaria a început să importe gaze azere anul acesta, că stochează în depozitele sale, contra cost, gaze livrate de Azerbaidjan în UE, şi a cerut Uniunii Europene să lase atitu­dinea critică la adresa statelor membre şi să acorde mai multe fonduri pentru construcţia de infrastructură energetică astfel încât să permită importul unor cantităţi mai mari de gaze na­turale azere. Szijjártó a remarcat şi că gigantul energetic maghiar Mol are un rol important în extragerea de petrol azer. În august premierul maghiar Viktor Orban s-a întâlnit tot la Budapesta cu omologul azer Ilham Aliyev, subliniindu-se atunci că cooperarea energetică cu Azer­baidjanul a căpătat o nouă dimensiune.

Dar şi cu cea comercială s-a întâmplat la fel. Comerţul bilateral din prima jumătate a acestui an a fost dublu faţă de totalul din 2022. Ungaria a exportat mai ales produse farmaceutice şi a importat energie. Însă orientarea Budapestei este doar un exemplu. Ungaria a intrat în Azer­baidjan pe urmele Turciei, cel mai mare susţinător, inclusiv militar, al acestei ţări. Tabăra adversă, Armenia, în timpul războiului din 2020 a încercat atragerea Rusiei în conflict de partea sa, Moscova fiind considerată aliatul tradiţional, deşi sunt relaţii complicate.

Însă cum Rusia este prinsă în războiul pornit de ea contra Ucrainei, influenţa ei în regiune a scăzut, iar guvernul armean a încercat în ultimele luni o apropiere faţă de Vest. A încercat să facă un pas aparent mare în acest sens efectuând pe teritoriul său exerciţii militare în cooperare cu soldaţi americani. Exerciţiul s-a desfăşurat cu doar câteva zile înainte de incursiunea fulger a armatei azere în Nagorno-Karabah. Guvernul de la Erevan nu spune clar că se distanţează de Rusia, dar acţiunile sale arată că îşi diversifică politica externă pentru reducerea dependenţei de Rusia. Azerbaidjanul a acţionat militar într-un moment în care securitatea Armeniei era la minim. Acum Rusia încearcă să capitalizeze furia armenilor după pierderea Nagorno-Karabah, obiectivul fiind probabil cuminţirea sau înlăturarea unui guvern considerat astăzi pro-occidental. Armenia este într-o situaţie complicată. Ţara are aproape 2,8 milioane de locuitori şi a primit încă 100.000 de armeni fugiţi din enclava ocupată de azeri. Este dependentă economic, din punctul de vedere al investiţiilor străine, energetic şi militar de Rusia. Spre exemplu, anul trecut a fost unul record pentru investiţiile străine în Armenia, totalul ajungând la un miliard de dolari, dar Rusia a contribuit cu aproape 70%, fapt ce poate fi explicat printr-o „invazie“ de firme din Rusia şi de emigranţi ruşi. Ponderea investiţiilor germane a scăzut de la 17% în 2021 la 4%. Anul trecut a fost unul record şi pentru creşterea economică – de aproape 13%. În schimb, în 2022 cei mai mari investitori străini în Azerbaidjan au fost Marea Britanie, Turcia şi SUA. Doar investiţiile cumulate ale celor trei ţări sunt de patru ori mai mari decât totalul ISD-urilor din Armenia. Investiţiile turceşti au crescut cu 60%. Anul acesta se anunţa înainte de război a fi şi mai bun. De-a lungul timpului, Marea Britanie a investit cel mai mult în Azerbaidjan, circa 34 de miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Apr. 2025, 10:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Apr. 2025, 10:58 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a semnat al doilea acord de ajutor de stat destinat investițiilor strategice, marcând o nouă etapă în sprijinirea capitalului privat cu impact asupra dezvoltării durabile a Republicii Moldova.

Beneficiarul este o afacere de familie din sectorul agroalimentar, cunoscută sub brandul Axedum, specializată în creșterea păsărilor și fabricarea hranei pentru animale. Investiția totală se ridică la 180 de milioane de lei, din care statul va acoperi 50% — echivalentul a 90 de milioane de lei. Din această sumă, 22,5 milioane vor fi acordate sub formă de grant nerambursabil, iar 67,5 milioane — prin facilități fiscale, constând în scutirea de 50% la impozitul pe venit.

Proiectul vizează construcția unui complex furajer modern, cu o capacitate de procesare de până la 20 de tone pe oră, dotat cu tehnologii avansate de sterilizare a nutrețurilor. Noua facilitate are ca obiectiv sporirea calității și siguranței produselor, reducerea riscului de contaminare și extinderea capacității de export.

„Ne dorim o economie performantă și inovatoare, aici, acasă. Prin acest mecanism, sprijinim antreprenorii să investească în tehnologii moderne, în produse cu valoare adăugată, în viitorul nostru economic. Agricultura rămâne un pilon esențial pentru dezvoltarea țării, iar acest acord confirmă că statul este un partener de încredere pentru cei care produc calitate și creează locuri de muncă”, a declarat viceprim-ministra Doina Nistor.

Extinderea unității va genera cel puțin 30 de locuri noi de muncă, contribuind astfel la dezvoltarea economică a regiunii și la consolidarea lanțurilor locale de producție.

„A fost un proces simplu, transparent și rapid. Acest sprijin nu înseamnă doar investiții — înseamnă un pas sigur spre un viitor mai stabil, mai responsabil. Ne ajută să creștem capacitatea de export, dar și să oferim un produs mai calitativ, sigur și competitiv. Este o investiție care aduce plusvaloare cerealelor locale și susține agricultura Republicii Moldova,” a menționat Dumitrița Cojocaru, reprezentanta companiei beneficiare.

Mecanismul de ajutor de stat pentru investițiile strategice prevede că întreprinderile pot beneficia de rambursarea a până la 60% din valoarea investițiilor în domenii-cheie, precum industria alimentară, chimică, textilă, auto sau electronică. Formula de susținere implică 25% granturi nerambursabile și 75% scutiri de 50% la impozitul pe venit.

Pentru următorii trei ani, Guvernul și-a propus să sprijine cel puțin 150 de afaceri strategice, cu un buget total de 2 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU