Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina

Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina. Decizia finală urmează să fie luată în luna decembrie la summit-ul Consiliului UE.

Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană în vara anului trecut, iar următoarea etapă în drumul către UE ar fi începerea negocierilor de aderare şi îndeplinirea unor condiţii-cheie stabilite de UE.

La Kiev, un oficial guvernamental de rang înalt a declarat că Ucraina se aşteaptă ca Comisia Europeană să emită o evaluare „pozitivă” a cererii sale de aderare, o recompensă râvnită în condiţiile în care trupele se confruntă cu oboseala celor peste 20 de luni luptă şi există îngrijorări cu privire la viitorul ajutorului militar vital al Statelor Unite.

Comisia va evalua Ucraina în şapte domenii de reformă în raportul care va sta la baza deciziei-cheie a liderilor europeni din decembrie.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, pentru începerea negocierilor propriu-zise de aderare, Chişinăul trebuie să îndeplinească nouă recomandări formulate anul trecut de Comisia Europeană. Domeniile vizate sunt justiţia, combaterea corupţiei şi crimei organizate, dez-oligarhizarea, reforma administraţiei publice şi a serviciilor publice, managementul finanţelor publice, consolidarea rolului societăţii civile în procesele decizionale şi protejarea drepturilor omului. După un an, Chişinăul a îndeplinit trei din cele nouă recomandări, potrivit unui raport intermediar din vara 2023, care constata că Moldova şi-a făcut cel mai bine temele, potrivit Europa Liberă. Comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că Moldova a făcut progrese importante în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, dar rămâne restantă pe domeniul justiţiei.

Negocierile de aderare a unei ţări la UE durează de obicei ani de zile, până când candidaţii îndeplinesc criteriile juridice şi economice extinse pentru a adera. Pe de altă paerte, blocul comunitar se fereşte să primească o ţară aflată în război, aşa cum este Ucraina. Cu toate acestea, promovarea integrării occidentale este o prioritate majoră pentru Ucraina, o fostă republică sovietică de aproximativ 44 de milioane de locuitori, situată între Rusia şi UE. Susţinătorii apropierii Ucrainei de UE vorbesc de o necesitate geostrategică.

„Consensul este clar”, a declarat un diplomat francez de rang înalt, adăugând că sprijinul pentru Ucraina rămâne „foarte solid” în UE şi că blocul nu îşi poate permite să piardă în faţa Rusiei.

Ungaria – unde premierul Viktor Orban se mândreşte cu contactele sale cu Moscova – a devenit principalul adversar potenţial al unei decizii pozitive pentru Kiev în decembrie, care va necesita sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale blocului, scrie Reuters.

În cadrul unei vizite efectuate sâmbătă la Kiev, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat Ucraina pentru progresele înregistrate în materie de reforme, afirmând că ţara a îndeplinit peste 90% din condiţiile stabilite pentru a începe negocierile oficiale de aderare. Von der Leyen a menţionat că reformele rămase nerezolvate sunt: intensificarea în continuare a luptei împotriva corupţiei, adoptarea unei legi privind lobby-ul şi înăsprirea normelor privind declararea activelor. În cele din urmă, a declarat ea, Ucraina trebuie să abordeze şi recomandările în aşteptare ale Comisiei de la Veneţia privind protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, inclusiv în domeniul educaţiei. Această problemă, a educaţiei în limba maternă, a fost ridicată în mod insistent de Budapesta, care s-a plâns de tratamentul aplicat de Ucraina etnicilor maghiari, dar şi Bucureştiul are aşteptările sale în această privinţă.

„Vă luptaţi într-un război existenţial şi, în acelaşi timp, vă reformaţi profund ţara”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Kiev. Ea şi-a exprimat încrederea că Ucraina va finaliza în curând etapele rămase şi va avansa pe drumul său către UE. Zelenski a promis că Kievul va îndeplini condiţiile şi că o decizie pozitivă a UE ar da o nouă motivaţie ţării şi trupelor sale. „Nu vor exista zone geopolitice gri în Europa. Vom asigura o nouă bază pentru creşterea şi dezvoltarea Ucrainei şi a tuturor ţărilor europene. Vom garanta ţării noastre şi cetăţenilor noştri o securitate economică şi socială reală”, a declarat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#negocieri #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.