Ești bugetar? Sindicatele luptă pentru premiu anual pentru tine

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) este îngrijorată de incertitudinea privind plata premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2020. Într-o scrisoare adresată premierului interimar Aureliu Ciocoi, semnată de conducerea CNSM și președinți ai cinci Federații sindicale din sectorul bugetar, Confederația solicită implicarea sa în soluționarea problemei enunțate pentru urgentarea rectificării Legii bugetului de stat pentru anul 2021, asigurînd alocarea mijloacelor financiare necesare pentru acordarea premiului anual salariaților din sectorul bugetar pentru rezultatul anilor 2020 și 2021, se arată în cadrul unui comunicat de presă.

Potrivit sindicaliștilor, Art. 211 al Legii 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar stabilește în alin. (1) că

„Personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității în anul de gestiune, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv”. Cu toate acestea, în anul 2020, prin Hotărîrea de Guvern nr. 811/2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărîrii Guvernului nr. 180/2013 cu privire la plata premiului anual personalului din unitățile bugetare, a fost acordat premiul anual doar pentru rezultatele activității în anul 2019, iar pentru anul 2020, premiul în cauză, nu a fost achitat.

În scrisoarea adresată de CNSM, de comun cu Federația Sindicală a Educației și Științei, Federația Sindicală „SĂNĂTATEA”, Federația Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice, Federația Sindicatelor din Moldova „SINDLEX” și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură, se arată că la 19 aprilie curent, Confederația a expediat în adresa Ministerului Finanțelor un demers prin care a solicitat de a oferi salariaților-membri de sindicat din sectorul bugetar explicațiile de rigoare vizînd achitarea premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2020.

În răspunsul oferit de Ministerul Finanțelor se arată că prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în actele normative care țin de politica salarială pentru anul 2021, inclusiv a fost amendat art. 211 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Prin urmare, legea, în redacția modificată, nu prevede dreptul de a beneficia de premiu anual pentru rezultatele anului 2020.

Noile condiții de acordare a premiului anual, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 984/2020 cu privire la modificarea și abrogarea unor hotărîri ale Guvernului, însă, se pun în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2021. Asta, deși anterior, printr-un aviz, sindicatele au propus modificări la Regulamentul privind modul de plată a premiului anual personalului din unitățile bugetare, așa, încît premiul anual pentru rezultatul activității anului 2020 să se acorde în luna februarie 2021, iar premiul anual pentru rezultatul anului 2021 și ulterior, pentru anii următori, să se acorde în luna decembrie a anului de gestiune. Pornind de la explicațiile oferite, salariații-membri de sindicat din sectorul bugetar se află în incertitudine cu privire la acordarea premiului anual, inclusiv și pentru rezultatul anului 2021.

Totodată, în răspunsul oferit s-a remarcat că la elaborarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2021 nu au putut fi identificate mijloacele financiare necesare pentru acordarea premiului anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2021 și, respectiv, în angajamentele de politici salariale ale bugetului de stat pentru anul 2021 nu se regăsesc mijloace ce ar ține de achitarea acestuia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.