Stăpânul leului de la BNM, Armașu, cu ce avere pleacă

21 Dec. 2023, 19:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Dec. 2023, 19:47 // Actual //  bani.md

Octavian Armașu a fost demis din fruntea BNM în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului. Or, BANI.MD a prospectat declarația de avere a acestuia.

Astfel, anul trecut, șeful băncii centrale a încasat de la BNM un venit de 1,9 milioane de lei sau 163,5 mii de lei lunar și 25,3 mii de lei din dobânzi.

Armașu deține, împreună cu soția Elena, 178 de terenuri agricole. Are un apartament de 100 metri pătrați, care costă 2,7 milioane de lei.

Soția Elena are în proprietate o vilă de 92,7 metri pătrați care valorează 280 mii de lei. Aceasta are în bănci peste 170 de mii de euro și peste jumătate de milion de lei.

Otavian Armașu a preluat funcția de guvernator în data de 30 noiembrie 2018. Înainte de numirea la BNM a ocupat funcția de ministrul Finanțelor în guvernul Filip.

Parlamentul l-a numit pe Armașu în funcția de guvernator al BNM, după ce Sergiu Cioclea și-a prezentat demisia, invocând motive personale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.