Legea lui Marian, a plăților fără numerar, mina de aur a bancherilor și majorării economiei tenebre. Efect de bumerang

02 Feb. 2024, 15:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2024, 15:20 // Actual //  bani.md

Noua lege cu stabilirea limitelor pentru plățile în numerar, votată ieri, 1 februarie, în prima lectură, ar putea avea efect de bumerang. La modul practic, efectul ar fi unul de descurajare a plăților oficiale și stimularea plăților la negru și sporirea economiei tenebre.

Astfel, potrivit legii, în funcție de categoria în care se încadrează, de specificul și frecvența plăților, limita plăților efectuate în numerar va fi de 100 000 cumulativ lunar sau anual. În aceeași ordine de idei, limita pentru încasarea plăților în numerar de la persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 000 de lei pentru o plată. Astfel, la cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie, iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie. Proiectul prevede că notarii vor fi obligați să se asigure că plata a fost efectuată prin transfer, în caz contrar nu vor autentifica contractul de vânzare-cumpărare. Și Agenția Servicii Publice va avea obligația de a se asigura că plata a fost efectuată prin transfer atunci când înscrie transferul dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport, în caz contrar nu va înregistra în Registrul de stat dreptul de proprietate.

Economistul Iurie Rija susține că această lege, în primul rând lovește în pensionarii cu venituri mici de la țară care își vând producția agenților economici. „Or aceștia vor fi puși într-o situație dificilă ca să primească transferurile pe card. În localitățile rurale bancomate nu sunt, iar aceștia vor trebui să se deplaseze în cel mai apropiat centru raional. Ba mai mult, în condițiile în care aceștia nu pot opera cu cardurile bancare, vor fi puși în situația de a ruga pe cineva să-i ajute să scoată bani, ceea ce crește riscul de fraudă”.

Iurie Rija e de părere că, „efectul bumerang al legii ar putea duce la descurajarea plăților oficiale și, în schimb, la stimularea plăților la negru. Cetățenii și agenții economici ar putea căuta alternative pentru a evita limitările impuse”.

Potențialii investitori și antreprenorii ar putea fi descurajați de noile reguli, care aduc restricții asupra plăților și introduc obstacole suplimentare în desfășurarea afacerilor, potențial afectând creșterea economică. Totodată, companiile mari din agricultură ar putea întâmpina dificultăți în decontarea cu fermierii din zonele rurale, unde plățile în numerar sunt predominante. Acest aspect ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și producția de zootehnie și horticultură.

„Proiectul impune costuri adiționale pentru deschiderea conturilor și deplasările la filiale, afectând direct pătura săracă și vulnerabilă a societății. Agenții economici care lucrează oficial ar putea pierde potențiali furnizori din domeniul fitotehniei și zootehniei, deoarece unele persoane fizice preferă tranzacții neoficializate. Acest aspect ar putea amplifica concurența neloială între cei care respectă și nu respectă legea”, e de părere Iurie Rija.

Totodată, trecerea obligatorie a banilor prin bănci și plata de comisioane ar putea oferi băncilor un control crescut asupra activității antreprenoriale. Comisioanele implicate vor fi incluse în sinecostul produselor, afectând competitivitatea produselor autohtone.

Ion Cuhal, administratorul companiei Nova Nut e de părere că: „în sine este un proiect de lege benefic. Se va lupta cu economia tenebră, dar în același timp se vor pune foarte multe bariere pentru cei care lucrează legal, care fac achiziții de la țăranul de la sat. Noi cumpărăm de la persoane fizice miez de nucă cu o valoare de 3000 de lei. Zilnic la fabrică vin 50- 60 de oameni, semnăm un act de cumpărare și se rețin 6% în folosul statului. Respectiv toate impozitele sunt  achitate. Deci cum să fac achitarea prin virament în condițiile în care fac achiziții de 7-9 tone. În satul Sireți, de exemplu, nu există niciun bancomat. Or, limitarea la 100 de mii de lei a plaților cash, va duce la închiderea mai multor companii”.

Omul de afaceri afirmă că în cazul în care se luptă cu corupția pentru asta există documente contabile, act de predarea mărfii unde sunt toate datele despre cel care vinde.

„În cazul  în care apare această lege eu va trebui să închid afacerea, la fel va fi și soarta altor companii. Nu văd necesitatea să batem în cetățean și în companiile care achiziționează materia primă, ambalează și exportă. Această lege este mai degrabă în interesul băncilor, deoarece pentru fiecare tranzacție sunt aplicare comisioane. În cazul în care va fi votată va dispărea ramura de achiziție a materiei prime de la populație. Dacă legea va trece, va fi un dezastru pentru economii, nu se vor achita impozite. Companiile nu vor putea activa. Retribuțiile la buget vor lipsi, încasările din valută, pe care noi o aducem în țară, se vor reduce drastic”, a spus Cuhal.

În concluzie, în loc să descurajeze economia subterană, legea propusă ar putea avea efectul opus, sporind plățile la negru și menținând sau chiar amplificând prezența economiei tenebre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!