Lovitură pentru fermierii moldoveni! Prețul porumbului și a semințelor de floarea soarelui s-a dus în jos

21 Feb. 2024, 12:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Feb. 2024, 12:34 // Actual //  bani.md

În săptămâna a treia a lunii februarie 2024, piața fizică din Republica Moldova se confruntă cu o dinamică bearish, care s-a impus ca specifică sezonului 2023-2024 și, în special, în această perioadă de început de an, constată Iurie Rija de la Asociaţia Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere.

Una dintre cele mai mari scăderi a fost înregistrată la prețul semințelor de floarea soarelui, o cultură oleaginoasă, care a înregistrat o ieftinire de 7,7% în decursul unei săptămâni. Astfel, prețul a coborât de la 7.318 lei/t TVA inclus la 6.754 lei/t TVA inclus (preț la Bălți). De asemenea, prețul de achiziție din portul Giurgiulești a oscilat în jurul valorii de 7.000 – 7.100 lei/t TVA inclus.

Această tendință descendentă a fost anticipată încă din luna decembrie 2023, când procesatorii, pentru a stimula oferta, au majorat prețurile de achiziție, în ciuda indicilor de pe bursele internaționale care arătau o direcție descendentă. Chiar și prețurile medii la exportul uleiului din Republica Moldova nu au înregistrat creșteri semnificative, înregistrându-se o valoare de 13,58 lei/kg în decembrie 2023, față de 15,8 lei/kg în septembrie 2023 și 23,5 lei/kg în ianuarie 2023.

În ceea ce privește prețul grâului pe piața Republicii Moldova nu înregistrează schimbări foarte mari, cu toate că la nivel internațional tendința lui este la fel una negativă.

„Reducerea prețurilor la grâu în Rusia, cel mai mare exportator din lume, și cantitățile mari livrate pe piața globală din Ucraina sunt principalii factori care influențează piața grâului. În acest sezon Ucraina a exportat 9,96 milioane tone grâu- o cantitate deși mai mică cu 4% în raport cu perioaad similară a sezonului precedent, oricum destul de însemnată pentru piața Bazinului Mării Negre. Grâul alimentar livrat de Rusia, a scăzut de la 245 $/t până la 220 $/t FOB, cel furajer fiind sub pragul psihologic de 200$/t. Pentru Rusia, grâul a devenit un instrument de atac economic asupra Ucrainei, pentru consolidarea poziției ca furnizor principal pentru țările care depindeau în mod tradițional de importurile din Ucraina (Pakistan, Liban, Egipt)”, a punctat Iurie Rija.

Pe piețele internaționale, tendința pesimistă este evidentă și în ceea ce privește floarea de soia. La Giurgiulești, prețul a scăzut cu 30 $/t de la luna decembrie, ajungând la 370 $/t, iar traderii mari din România au redus și ei prețurile la 415 $/t (față de 430 $/t în ianuarie). În Ucraina, situația este similară, iar presiunea asupra prețurilor la grâu este așteptată să persiste și în următoarea perioadă.

În ceea ce privește porumbul, prețul său în Republica Moldova a scăzut de la 3.000 lei/t la 2.800 lei/t TVA inclus pentru marfa livrată la Giurgiulești. La nivel internațional, piața porumbului înregistrează o cerere lentă, iar ofertele de preț se mențin în scădere, ajungând la minimele valorice pentru ultimii patru ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII