Țările UE, împărțite în pro și contra energiei nucleare

Statele membre ale UE au arătat că au poziții divergente cu privire la energia nucleară, iar o tabără, condusă de Franța, insistă pentru promovarea tehnologiei, iar cealaltă, condusă de Germania și Austria, susține în schimb că sursele de energie regenerabilă (SRE) ar trebui să fie prioritare, transmite Reuters.

Diviziunile între cele 27 de state membre cu privire la energia nucleară au jucat un rol din ce în ce mai negativ în politica UE în ultimul an, amânând luarea deciziilor pe măsură ce țările discută dacă energia nucleară ar trebui promovată pentru a se îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor dioxid de carbon (CO2).

Franța conduce grupul de 13 țări pro-nucleare din UE

Înainte de întâlnirea miniștrilor energiei din țările membre, la care Bulgaria a fost reprezentată de ministrul Energiei Rumen Radev, cele două grupuri s-au întâlnit pentru a-și dezvolta strategiile de susținere a tehnologiilor pe care ele le preferă.

Un grup de 13 țări pro-nucleare, condus de Franța, solicită politici nucleare europene mai puternice și afirmă că recentele progrese în negocierile cu Bruxelles-ul pentru a recunoaște importanța energiei nucleare în mixul energetic trebuie exprimate în proiecte concrete și finanțare.

Declarația comună a fost semnată de Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Italia a participat la întâlnire, dar nu a semnat declarația.

Între timp, Austria și Germania s-au aflat în fruntea unui semnal din partea altor 13 state membre ale UE, cerând Bruxelles-ului să promoveze, în schimb, dezvoltarea surselor regenerabile.

Poziția nu menționează în mod specific energia nucleară, dar diplomații europeni spun că aceasta urmărește să pună accentul pe investițiile în surse regenerabile și în rețelele electrice, nu pe cele în tehnologia nucleară. Aceasta a fost semnată de Danemarca, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia și Spania.

Cipru, Lituania și Belgia, care deține președinția rotativă a UE, nu au semnat niciunul dintre documente, în timp ce Țările de Jos le-a semnat pe ambele.

UE are obiective comune pentru extinderea SRE, dar nu și pentru energia nucleară. Diviziunea nucleară reflectă diviziuni mai largi în UE. Franța, care își obține aproximativ 70% din energie din centralele nucleare, este principalul susținător al energiei nucleare în Europa.

Reuters notează că printre aliații Franței sunt și unele țări mai sărace din Europa de Est care au reactoare nucleare sau intenționează să le construiască pentru a-și dezvăța economiile de cărbunele puternic poluant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nucleară #state #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul petrolier încheiat între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin riscă să fie blocat de Congresul Statelor Unite. Un grup de congresmeni democrați, susținut și de un republican, a prezentat un proiect de lege care urmărește anularea facilităților acordate exporturilor rusești de motorină, interzicerea investițiilor americane în sectorul energetic al Rusiei și introducerea unor noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești.

Inițiativa legislativă, denumită „Prohibit Corrupt Russia Oil Deals Act”, a fost prezentată pe 16 octombrie de Gregory Meeks, principalul reprezentant democrat în Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților. Documentul este susținut de mai mulți congresmeni, inclusiv republicanul Don Bacon, și urmărește să limiteze posibilitatea administrației Trump de a relaxa sancțiunile împotriva sectorului energetic rusesc.

Proiectul prevede interzicerea participării Corporației Americane pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale (DFC), instituție financiară a guvernului SUA, la tranzacții sau investiții care implică active energetice deținute de entități rusești, indiferent dacă acestea se află în Rusia sau în alte state.

Măsura ar putea afecta inclusiv eventualele investiții americane în activele internaționale ale companiilor petroliere rusești. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, DFC face parte dintr-un consorțiu interesat de achiziționarea unor active externe ale grupului Lukoil.

O altă prevedere importantă vizează anularea unor licențe emise de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, care permit anumite tranzacții cu petrol și produse petroliere rusești, inclusiv motorină.

Documentul menționează explicit licențele 133, 134A, 134B, 134C și 135, care autorizează operațiuni comerciale cu petrol și produse petroliere de origine rusă. Totodată, proiectul ar interzice emiterea unor noi autorizații similare pentru o perioadă de trei ani.

Congresmenii solicită și introducerea, în termen de 30 de zile de la eventuala adoptare a legii, a unor sancțiuni împotriva persoanelor și companiilor rusești implicate în extracția, producerea, rafinarea și transportul maritim al petrolului și gazelor. Restricțiile ar include blocarea activelor aflate sub jurisdicție americană și interdicții de intrare în Statele Unite pentru persoanele vizate.

Gregory Meeks a criticat dur apropierea economică dintre Washington și Moscova, susținând că înțelegerea privind motorina rusească ar putea aduce venituri suplimentare Kremlinului, în timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei.

„Această înțelegere nu va reduce costurile pentru americani. În schimb, îi va aduce lui Putin milioane de dolari pentru a continua uciderea civililor ucraineni”, a declarat congresmanul democrat.

Acesta l-a acuzat pe Trump că, în loc să intensifice presiunile asupra Moscovei, încearcă să dezvolte relații economice cu Rusia. „Într-un moment în care Statele Unite ar trebui să intensifice presiunea asupra Kremlinului, Donald Trump se apropie de Putin și încheie înțelegeri în interes propriu, în loc să sprijine Ucraina. Congresul trebuie să acționeze”, a afirmat Meeks.

Potrivit Reuters, acordul prevede livrarea inițială a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmată de aproximativ 500.000 de tone în noiembrie și volume suplimentare ulterior. Veniturile potențiale ale Rusiei din aceste operațiuni au fost estimate la aproximativ 400 de milioane de dolari.