Cine se face vinovat de casa construită pe un bloc. Pretura: E de competența Inspectoratului de Supraveghere Tehnică

26 Apr. 2024, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Apr. 2024, 17:14 // Actual //  bani.md

În urma apariției imaginilor în presă cu o casă construită pe acoperișul unui bloc de locuit, Pretura sectorului Centru aduce următoarele precizări. Conform informațiilor furnizate de autoritățile locale, casa respectivă a fost construită în anul 2016.

În ceea ce privește construcția ilegală, autoritatea publică locală a sesizat Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică încă din anul 2020. Inspectoratul este responsabil de verificarea legalității și a disciplinei în construcții.

Deși autoritățile locale au sesizat problema, conform prevederilor legale, nu pot întocmi procese-verbale contravenționale pentru astfel de situații, deoarece construcția anexelor, balcoanelor, copertinelor sau transformarea acoperișurilor care afectează aspectul arhitectural al blocurilor locative intră sub incidența competenței Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică și a Poliției.

În acest context, examinarea și gestionarea cazului sunt de competența Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică și a Poliției, care vor lua măsurile necesare în conformitate cu legea.

Imaginea cu casa construită pe un bloc de locuit din Capitală u fost distribuite pe internet.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 14:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 14:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova continuă să importe mult mai mult decât exportă. În primele cinci luni ale anului 2026, țara a exportat mărfuri în valoare de 1,376 miliarde de euro, dar a importat de 4,172 miliarde de euro, ceea ce a dus deficitul comercial la 2,795 miliarde de euro, cu 89,8 milioane de euro sau 3,3% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Doar în luna mai, exporturile au însumat 258,4 milioane de euro, cu 13,2% mai mult decât în mai 2025, însă cu 4,2% mai puțin decât în aprilie. Din totalul exporturilor, 79,5% au fost produse fabricate în Republica Moldova, în valoare de 1,094 miliarde de euro, în timp ce 20,5%, adică 282 milioane de euro, au reprezentat reexporturi.

63% din toate exporturile au avut ca destinație statele Uniunii Europene, unde au fost livrate mărfuri în valoare de 867 milioane de euro, cu 11,3% mai mult decât anul trecut. Alte 6,1% din exporturi au mers în țările CSI. România rămâne principalul cumpărător al produselor moldovenești, cu 26,5% din totalul exporturilor, urmată de Turcia (14,9%), Italia (9,8%), Cehia (8,5%), Ucraina (7,7%) și Germania (5,3%), aceste șase state concentrând 72,6% din exporturile Republicii Moldova.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la exporturile de semințe și fructe oleaginoase (+50,7%), cereale (+44,1%), uleiuri vegetale (+40,6%), legume și fructe (+10%) și articole prelucrate din metal, care au crescut de 1,6 ori. În schimb, au scăzut exporturile de energie electrică (-33,9%), produse petroliere (-35,6%), vehicule rutiere (-20,4%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (-12,1%).

La importuri, diferența rămâne uriașă. În perioada ianuarie-mai 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 4,172 miliarde de euro, cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Numai în luna mai, importurile au ajuns la 806,8 milioane de euro, cu 6,5% mai mult decât în mai 2025, chiar dacă au fost cu 11,5% mai mici decât în aprilie.

Mai mult de jumătate din importuri, 55,7%, au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 2,323 miliarde de euro, iar 3% din țările CSI. România este și principalul furnizor al Moldovei, cu 24,2% din totalul importurilor, urmată de China (13,5%), Ucraina (9%), Germania (6,9%), Turcia (6,5%), Italia (4,8%) și Polonia (3,1%). Împreună, primele zece țări de origine asigură aproape 75% din toate importurile Republicii Moldova.

Cele mai multe importuri au fost gaze și produse industriale obținute din gaz (11,7% din total), produse petroliere (9,1%), vehicule rutiere (7%), mașini și aparate electrice (6,5%) și energie electrică (3,9%). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la importurile de produse petroliere (+24,9%), gaze (+11%), echipamente de telecomunicații (+23,3%) și îngrășăminte (+32,6%).