O vară mai scumpă şi cu mai multe restricţii îi aşteaptă pe turiştii din întreaga lume

06 Iun. 2024, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iun. 2024, 11:13 // Actual //  bani.md

Din Barcelona până în Bali, taxe majorate şi noi re­guli iau în vizor supraturis­mul şi comportamentele tur­bulente. Unii localnici sunt îngrijoraţi că schimbările vor pune pe fugă turiştii, scrie The New York Times.

Din Barcelona până în Bali, taxe majorate şi noi re­guli iau în vizor supraturis­mul şi comportamentele tur­bulente. Unii localnici sunt îngrijoraţi că schimbările vor pune pe fugă turiştii, scrie The New York Times.

O nouă taxă în Bali, taxe mai mari la hotelurile din Amsterdam şi Paris, reguli mai stricte privitoare la con­sumul de băuturi alcoolice în public în Milano şi Mallorca, preţuri de groază la Lacul Ba­laton, festivaluri mai scum­pe în Ungaria, inflaţie record în Turcia, restricţii privitoare la consumul de apă în insulele greceşti sunt doar unele din aspectele care ar putea provoca dureri de cap turiştilor în această vară.

Liderii din multe desti­na­ţii turistice majore au adoptat măsuri pentru a îmblânzi mulţimile de turişti, sau cel puţin a câştiga mai mult de pe urma lor.

În unele locuri, propu­ne­rile pentru taxe noi sau noi reguli pentru vizitatori au atras opoziţie din partea lo­cui­torilor, care se tem că tu­riştii necesari pentru impul­sionarea economiilor locale vor sta deoparte.

Însă destinaţiile au ne­voie să găsească metode de a con­tracara ceea ce Megan Epler Wood, managing di­rector al Sustainable Tourism Asset Ma­nagement Program de la Cornell University, numeşte „povara invizibilă“ a turismului.

Din februarie, vizitatorii insulei indoneziene Bali sunt nevoiţi să plătească o taxă de 150.000 de rupii, sau aproxi­ma­tiv 9,40 $ pe vizită, veni­turile ob­ţinute urmând să fie folosite pentru susţinerea prezervării activelor cultu­rale şi naturale ale insulei.

Începând cu 1 august, majoritatea turiştilor străini care vizitează Insulele Galapagos, trebuie să plătească o taxă de intrare de 200 $, dublul celei actuale, banii fiind folosiţi pentru susţinerea conserveării, îmbunătăţirea infrastrutcurii.

În aprilie, Veneţia a introdus o taxă de 5 euro pentru turiştii care vizitează în zilele de vârf. În Hawaii, posibilitatea introducerii unei noi taxe turistice a atras opoziţia localnicilor.

Cu turismul în revenire la niveluri prepandemice, mai multe destinaţii au crescut sau ajustat taxele hoteliere pentru a atrage venituri mai mari. Grecia încearcă să se întărească în faţa dezastrelor climatice, iar guvernul ţării vrea ca turiştii să ajute. Taxa de „rezilienţă în faţa crizei climatice“ va fi mai mare în perioada martie-octombrie. În ceea ce priveşte Grecia, turiştii s-ar putea confrunta şi cu restricţii privitoare la consumul de apă pe fondul secetei.

Şi în Amsterdam şi Barcelona taxele hoteliere au crescut în acest an. Înaintea Jocurilor Olimpice din vară, legislatorii din regiunea Île-de-France au impus o nouă taxă, pe lângă taxa hotelieră normală.

Inflaţia este de asemenea o problemă. Cei care vor să mănânce langoşi ungureşti la Lacul Balaton în acest an se vor confrunta cu preţuri foarte mari. Cei care vizitează „litoralul maghiar“ ar trebui să se aştepte la preţuri cu 10% mai mari faţă de anul trecut, potrivit Daily News Hungary. Lacul Velenţa este o alternativă grozavă la Lacul Balaton, dar în acest an şi preţurile de aici vor fi mari.

Şi unele festivaluri din Ungaria vin cu preţuri mai mari. La Muveszetek Volgye, preţurile s-au dublat în acest an.

În Turcia, inflaţia a trecut de 75% în luna mai, urcând de la 69,8% în aprilie.

În alte destinaţii turistice, focusul este pe descurajarea comportamentului care poluează mediul local sau afectează calitatea vieţii locuitorilor.

În anumite zone din Mallorca şi Ibiza, de exemplu, guvernul a impus o interdicţie pe comercializarea şi consumul de alcool târziu noapte pe străzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Aug. 2026, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Aug. 2026, 10:57 // Actual //  Ursu Victor

Inflația din Republica Moldova ar putea accelera până la 9,2% în trimestrul IV al anului 2026, iar revenirea în intervalul-țintă este așteptată abia spre 2027. În aceste condiții, economistul Dumitru Vicol pune în discuție performanța Băncii Naționale a Moldovei (BNM), dar susține că rezultatele instituției nu pot fi evaluate exclusiv prin prisma nivelului actual al inflației.

„În contextul actual, este cumva firesc să întrebăm: dacă prețurile cresc, iar conducerea BNM este bine remunerată, pentru ce plătim?”, afirmă economistul într-o postare în care analizează activitatea autorității monetare.

Vicol amintește că mandatul principal al BNM este menținerea inflației în jurul țintei de 5%, însă Republica Moldova este o economie mică și puternic dependentă de importuri. Scumpirea resurselor energetice, războiul din apropierea țării, creșterea prețurilor internaționale și modificarea tarifelor reglementate se transmit rapid în prețurile achitate de populație și companii.

Economistul subliniază că BNM nu poate împiedica asemenea șocuri externe, însă poate limita efectele acestora și poate evita ca inflația să scape de sub control. Din acest motiv, spune el, performanța băncii centrale trebuie evaluată prin prisma instrumentelor pe care instituția le are efectiv la dispoziție.

În acest context, Vicol face trimitere la o evaluare independentă publicată de Fondul Monetar Internațional în aprilie 2026, potrivit căreia politica monetară din Republica Moldova a devenit mai matură și mai eficientă în controlul inflației.

Dacă anterior BNM intervenea în economie în mare parte prin influențarea cursului valutar, în prezent instituția utilizează în principal rata dobânzii, instrumentul standard folosit de băncile centrale moderne. Potrivit economistului, evaluarea FMI arată că, începând cu 2020, reacțiile BNM au devenit mai sistematice, iar deciziile de politică monetară se transmit mai clar în economie.

Vicol atrage atenția și asupra reducerii puternice a rezervelor obligatorii impuse băncilor comerciale. După criza bancară din 2014, sistemul bancar dispunea de un surplus important de lichidități, iar BNM ajunsese să oblige băncile să păstreze până la 42,5% din depozite sub formă de rezerve obligatorii.

În ultima perioadă, rata a fost redusă până la 18%, apropiindu-se astfel de nivelurile de 5-10% întâlnite în unele state din Balcanii de Vest.

Pentru populație și companii, explică economistul, reducerea rezervelor înseamnă că băncile pot direcționa mai mulți bani către creditare. În același timp, o transmisie mai eficientă a politicii monetare ar permite BNM ca, în cazul unui nou șoc, să intervină mai fin și să nu fie nevoită să majoreze dobânzile la fel de agresiv.

Vicol abordează și subiectul controversat al salariilor conducerii BNM, arătând că instituția concurează pentru specialiști chiar cu băncile comerciale pe care le supraveghează. În sectorul privat, afirmă acesta, managerii pot avea remunerații de câteva ori mai mari decât cele ale conducerii BNM.

În opinia sa, un regulator remunerat mult sub nivelul pieței pe care o supraveghează riscă fie să-și piardă profesioniștii, fie să devină vulnerabil în raport cu instituțiile pe care trebuie să le controleze.

Totuși, economistul consideră că salariile ridicate trebuie explicate și justificate prin rezultate. Performanța unei bănci centrale nu presupune însă că prețurile nu vor crește niciodată, ci că instituția reacționează competent la șocuri, limitează dezechilibrele și menține încrederea în moneda națională și în sistemul bancar.

„Avem dreptul să cerem rezultate pentru fiecare leu plătit. Evaluarea trebuie însă făcută după ceea ce BNM poate controla și după felul în care răspunde atunci când economia este lovită de factori pe care nu îi poate controla”, conchide Dumitru Vicol.