O vară mai scumpă şi cu mai multe restricţii îi aşteaptă pe turiştii din întreaga lume

06 Iun. 2024, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iun. 2024, 11:13 // Actual //  bani.md

Din Barcelona până în Bali, taxe majorate şi noi re­guli iau în vizor supraturis­mul şi comportamentele tur­bulente. Unii localnici sunt îngrijoraţi că schimbările vor pune pe fugă turiştii, scrie The New York Times.

Din Barcelona până în Bali, taxe majorate şi noi re­guli iau în vizor supraturis­mul şi comportamentele tur­bulente. Unii localnici sunt îngrijoraţi că schimbările vor pune pe fugă turiştii, scrie The New York Times.

O nouă taxă în Bali, taxe mai mari la hotelurile din Amsterdam şi Paris, reguli mai stricte privitoare la con­sumul de băuturi alcoolice în public în Milano şi Mallorca, preţuri de groază la Lacul Ba­laton, festivaluri mai scum­pe în Ungaria, inflaţie record în Turcia, restricţii privitoare la consumul de apă în insulele greceşti sunt doar unele din aspectele care ar putea provoca dureri de cap turiştilor în această vară.

Liderii din multe desti­na­ţii turistice majore au adoptat măsuri pentru a îmblânzi mulţimile de turişti, sau cel puţin a câştiga mai mult de pe urma lor.

În unele locuri, propu­ne­rile pentru taxe noi sau noi reguli pentru vizitatori au atras opoziţie din partea lo­cui­torilor, care se tem că tu­riştii necesari pentru impul­sionarea economiilor locale vor sta deoparte.

Însă destinaţiile au ne­voie să găsească metode de a con­tracara ceea ce Megan Epler Wood, managing di­rector al Sustainable Tourism Asset Ma­nagement Program de la Cornell University, numeşte „povara invizibilă“ a turismului.

Din februarie, vizitatorii insulei indoneziene Bali sunt nevoiţi să plătească o taxă de 150.000 de rupii, sau aproxi­ma­tiv 9,40 $ pe vizită, veni­turile ob­ţinute urmând să fie folosite pentru susţinerea prezervării activelor cultu­rale şi naturale ale insulei.

Începând cu 1 august, majoritatea turiştilor străini care vizitează Insulele Galapagos, trebuie să plătească o taxă de intrare de 200 $, dublul celei actuale, banii fiind folosiţi pentru susţinerea conserveării, îmbunătăţirea infrastrutcurii.

În aprilie, Veneţia a introdus o taxă de 5 euro pentru turiştii care vizitează în zilele de vârf. În Hawaii, posibilitatea introducerii unei noi taxe turistice a atras opoziţia localnicilor.

Cu turismul în revenire la niveluri prepandemice, mai multe destinaţii au crescut sau ajustat taxele hoteliere pentru a atrage venituri mai mari. Grecia încearcă să se întărească în faţa dezastrelor climatice, iar guvernul ţării vrea ca turiştii să ajute. Taxa de „rezilienţă în faţa crizei climatice“ va fi mai mare în perioada martie-octombrie. În ceea ce priveşte Grecia, turiştii s-ar putea confrunta şi cu restricţii privitoare la consumul de apă pe fondul secetei.

Şi în Amsterdam şi Barcelona taxele hoteliere au crescut în acest an. Înaintea Jocurilor Olimpice din vară, legislatorii din regiunea Île-de-France au impus o nouă taxă, pe lângă taxa hotelieră normală.

Inflaţia este de asemenea o problemă. Cei care vor să mănânce langoşi ungureşti la Lacul Balaton în acest an se vor confrunta cu preţuri foarte mari. Cei care vizitează „litoralul maghiar“ ar trebui să se aştepte la preţuri cu 10% mai mari faţă de anul trecut, potrivit Daily News Hungary. Lacul Velenţa este o alternativă grozavă la Lacul Balaton, dar în acest an şi preţurile de aici vor fi mari.

Şi unele festivaluri din Ungaria vin cu preţuri mai mari. La Muveszetek Volgye, preţurile s-au dublat în acest an.

În Turcia, inflaţia a trecut de 75% în luna mai, urcând de la 69,8% în aprilie.

În alte destinaţii turistice, focusul este pe descurajarea comportamentului care poluează mediul local sau afectează calitatea vieţii locuitorilor.

În anumite zone din Mallorca şi Ibiza, de exemplu, guvernul a impus o interdicţie pe comercializarea şi consumul de alcool târziu noapte pe străzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 15:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 15:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Industria mobilei din Republica Moldova înregistrează o evoluție paradoxală: vânzările aproape s-au dublat față de 2019, numărul angajaților a crescut, însă exporturile sunt în scădere de mai mulți ani consecutiv. În același timp, România, unul dintre cei mai mari producători de mobilă din regiune, continuă să exporte anual produse de aproape 2,5 miliarde de euro, dar companiile se confruntă cu o reducere a marjelor de profit, arată o analiză realizată de Europolis.

Potrivit calculelor prezentate de Europolis, între 2019 și 2025 numărul salariaților din industria mobilei a scăzut cu 18% în România, în timp ce în Republica Moldova a crescut cu 6%. Evoluțiile arată două modele diferite de dezvoltare, dar și probleme structurale care afectează competitivitatea producătorilor de pe ambele maluri ale Prutului.

România rămâne o putere europeană în producția de mobilier, cu întreprinderi integrate în lanțurile internaționale de aprovizionare, inclusiv în rețelele gigantului suedez IKEA. Cu toate acestea, creșterea vânzărilor nu s-a tradus automat în profituri mai mari.

Un exemplu este compania Aramis Invest din Baia Mare, care reprezintă aproximativ 15% din industria românească a mobilei. Deși producătorul și-a extins semnificativ activitatea, profitabilitatea acestuia a scăzut, semn al presiunilor tot mai mari asupra costurilor și marjelor comerciale.

În Republica Moldova, industria a cunoscut o consolidare accelerată în jurul câtorva producători. Companiile Ambianța și Numina s-au extins și au ajuns să controleze împreună peste o treime din piața locală, în timp ce o parte dintre producătorii tradiționali pierd teren.

Cu toate acestea, creșterea producției și a vânzărilor interne nu este însoțită de o extindere similară pe piețele externe. Exporturile de mobilier moldovenesc au scăzut pe parcursul mai multor ani consecutivi, iar peste jumătate din livrările externe sunt direcționate către România.

Această concentrare reprezintă o vulnerabilitate pentru producătorii autohtoni, întrucât evoluția industriei depinde în mare măsură de o singură piață de desfacere.

O altă problemă structurală este dependența de importurile de materii prime și componente utilizate la fabricarea mobilei. În aceste condiții, producătorii moldoveni întâmpină dificultăți în concurența cu marile companii europene, care beneficiază de volume mai mari de producție și de economii de scară.

Analiza Europolis atrage atenția că majorarea volumelor de producție nu garantează și creșterea competitivității. O posibilă soluție ar fi orientarea companiilor către proiecte cu valoare adăugată mai mare, în locul concentrării exclusive asupra fabricării și comercializării pieselor individuale de mobilier.

Un segment cu potențial îl reprezintă amenajarea completă a hotelurilor, clădirilor de birouri și spațiilor comerciale din Europa.

De exemplu, un hotel cu 100 de camere nu are nevoie doar de paturi, dulapuri sau noptiere, ci de un furnizor capabil să proiecteze, să producă, să livreze și să monteze întregul mobilier, respectând termenele și cerințele beneficiarului.

În acest domeniu, producătorii din Republica Moldova și România ar putea dezvolta parteneriate comerciale care să combine avantajele celor două piețe. Companiile românești dispun de acces la clienți mari și rețele internaționale, în timp ce producătorii moldoveni au capacități de producție, branduri proprii și experiență industrială.

Potrivit analizei, asemenea colaborări nu ar necesita neapărat construirea unor fabrici noi sau crearea unor structuri instituționale suplimentare. Primele proiecte ar putea fi realizate prin cooperarea directă dintre câteva companii, în baza unor contracte comerciale concrete.

Miza economică ar fi creșterea valorii adăugate obținute din fiecare proiect, prin integrarea serviciilor de design, producție, logistică și montaj.