”Revoluție” la Poștă, după mai multe decenii! Străinii au investit bani grei

Piața serviciilor poștale din Republica Moldova a înregistrat o creștere remarcabilă în 2023, cu o valoare totală a veniturilor crescând cu 14,7% față de anul 2022, ajungând la circa 485 milioane de lei, conform datelor publicate de ANRCETI. Traficul poștal total a crescut cu 2,6%, atingând 45,4 milioane de trimiteri poștale.

Raportul arată că traficul poștal intern a scăzut cu 1,6%, la 36,4 milioane de trimiteri, generând venituri de aproximativ 169,5 milioane de lei, o scădere de 10,7%. În contrast, traficul poștal internațional a crescut cu 24%, la 9 milioane de trimiteri, generând venituri de 301,8 milioane de lei, o creștere de 29,5%.

Trimiterile de corespondență (scrisori, imprimate, cărți poștale) domină traficul poștal intern, reprezentând 93,1% și generând 53,2% din veniturile totale. În traficul internațional, trimiterile poștale primite constituie 83,8%, aducând 65,7% din veniturile totale.

Sectorul poștal a înregistrat o creștere semnificativă a investițiilor, care au atins 54,8 milioane de lei, cu 42,6 milioane mai mult față de anul precedent. Investițiile directe străine au fost predominante, însumând 49,9 milioane de lei sau 91,0% din total, contribuind la modernizarea și eficientizarea sectorului poștal, aducând beneficii pe termen lung pentru utilizatori și economia țării.

În 2023, 18 furnizori poștali au activat pe piața din Republica Moldova, inclusiv un furnizor de serviciu poștal universal, care oferă servicii de trimitere de corespondență, pachete mici și colete. Rețeaua poștală a țării a inclus 1158 de oficii și agenții poștale, cu 86 mai puțin decât anul anterior. Din acestea, 1110 sunt gestionate de furnizorul de serviciu poștal universal – IS „Poșta Moldovei”, amplasate în 993 de localități.

Veniturile obținute din trimiterea poștală internațională au constituit 301,8 milioane de lei, reprezentând circa 62,2% din totalul veniturilor din comunicațiile poștale, subliniind importanța investițiilor străine în creșterea acestui sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copmpanii #Poșta #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.