Cablul submarin din Marea Neagră ce va aduce energie și în Moldova: Acordul modificat în conformitate cu legislația UE

Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022, care vizează construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, a fost oficial modificat la București, în cadrul celei de-a 8-a reuniuni ministeriale a țărilor participante. Proiectul ambițios prevede construirea unui cablu submarin de aproape 1.200 de kilometri, cu o capacitate de transfer de 1.000 MW, destinat să interconecteze rețelele energetice naționale din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale, furnizând energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni către Uniunea Europeană, Balcani și Republica Moldova.

Modificările aduse acordului au fost necesare după ce Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre ale UE, că are „îndoieli” privind compatibilitatea inițială a înțelegerii cu legislația europeană. Executivul de la Bruxelles a solicitat includerea unei clauze care să precizeze că prevederile acordului nu vor avea întâietate față de obligațiile impuse de calitatea de membru al Uniunii Europene și de legislația comunitară.

Cu ocazia aceleiași reuniuni, operatorii de transport și sistem din cele patru țări au semnat un acord pentru înființarea companiei joint-venture (JV) de proiect, Green Energy Corridor Power Company. Operatorul georgian Georgian State Electrosystem a anunțat că analiza tehnico-economică preliminară include o estimare a costurilor și o schiță a traseului, dar nu a oferit detalii suplimentare. Estimările inițiale indică o valoare totală a investiției care ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune a cablului submarin este preconizată pentru finalul anului 2029.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a anunțat că agricultori din mai multe raioane ale Republicii Moldova, după două zile de proteste la nivel local, se simt ignorați de autorități. Aceștia se declară dezamăgiți că președinta Maia Sandu nu a răspuns solicitărilor lor și că nu a existat niciun anunț referitor la retrimiterea legii secetei în Parlament, lege despre care fermierii susțin că a fost adoptată în grabă, fără consultări.

Ca răspuns, fermierii au decis să își continue protestele și au planificat o manifestație în fața Președinției pe 19 septembrie, la ora 12:00. Un grup de reprezentanți ai agricultorilor va încerca să discute direct cu președinta țării, solicitând modificarea legii secetei conform propunerilor Asociației Forța Fermierilor. Între timp, tehnica agricolă rămâne amplasată pe marginea drumurilor, iar alte raioane urmează să se alăture protestelor în zilele următoare.

Fermierii cer ca legea să fie returnată în Parlament pentru a fi modificată de urgență, astfel încât să reflecte cerințele și nevoile agricultorilor afectați de secetă.

Legea votată vineri de Parlament prevede suspendarea pe șase luni a datoriilor agricole. Conform reprezentanților fermierilor, doar 20% dintre agricultori vor beneficia de această măsură, iar după expirarea termenului de suspendare, mulți dintre aceștia riscă să intre în insolvență din lipsa resurselor financiare pentru a-și plăti datoriile.