O afacere pe care Mark Zuckerberg a pariat foarte mulţi bani, şi de care râdea toată lumea

09 Oct. 2024, 11:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2024, 11:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Pariul lui Mark Zuckerberg pe metaverse – un spaţiu de realitate virtuală dezvoltat de Meta – a părut iniţial o greşeală colosală, lăsându-l pe antreprenorul american fără 100 de miliarde de dolari. Dar acum investiţia antreprenorului american este răsplătită cu vârf şi îndesat. Averea lui Mark Zuckerberg a crescut de şase ori în mai puţin de doi ani, ajungând la 201 mld. dolari şi propulsându-l pe locul patru în topul miliardarilor din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Creşterea averii vine pe fondul aprecierii puternice a acţiunilor Meta, care au beneficiat de un impuls din partea gadgeturilor lansate de Meta – precum ochelarii inteligenţi Orion – care permit utilizatorilor să interacţioneze la un nivel nemaivăzut cu lumea virtuală.

În timp ce alţi titani ai tehnologiei au făcut salturi mari în ceea ce priveşte averea – directorul general executiv al Nvidia. Jensen Huang, de exemplu, şi-a dublat averea, ajungând la 106,2 miliarde de dolari în 2024- niciunul nu a crescut la fel de mult ca Zuckerberg. Acesta a adăugat 73,4 miliarde de dolari la averea sa de la 1 ianuarie, datorită participaţiei sale de 13% în Meta. Acţiunile au închis miercuri la un maxim istoric şi au crescut cu 60% în acest an.

Situaţia lui Zuckerberg s-a îmbunătăţit dramatic faţă de 2022, atunci când acţiunile şi averea netă a lui Zuckerberg s-au prăbuşit după ce compania sa a suferit schimbări masive, inclusiv schimbarea brandului şi a făcut investiţii mari în metavers. La acea vreme, Meta se străduia să îşi găsească echilibrul în universul videoclipurilor de 30 de secunde, în timp ce rivalul său TikTok câştiga rapid teren. Acum, analiştii sunt de părere că  trecerea de la Facebook la Meta dă în cele din urmă roade, deoarece compania mizează puternic pe ochelarii săi Orion de realitate augmentată.
Din 2022, Meta a concediat zeci de mii de angajai, reducându-şi forţa de muncă globală cu 25%. Compania din Menlo Park, California, a luat măsuri pentru a-şi îmbunătăţi performanţa bursieră, inclusiv printr-un program de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 50 de miliarde de dolari.

De asemenea, Meta s-a lansat în domeniul inteligenţei artificiale, cheltuind masiv pentru centre de date şi putere de calcul, în timp ce Zuckerberg încearcă să construiască o poziţie de lider în cursa pentru inteligenţa artificială la nivel de industrie. Compania a anunţat recent investiţii suplimentare în avatare generate de AI, care interacţionează cu utilizatorii şi vizitatorii lumii virtuale.

De asemenea, imaginea publică a lui Zuckerberg s-a schimbat dramatic faţă de acum doi ani. Prezentat anterior ca un tehnician tocilar, CEO-ul în vârstă de 40 de ani s-a apucat de wakesurfing şi arte marţiale mixte. Mai mult, acesta a declarat că intenţionează să stea departe de politică. După ce şi-a exprimat anterior opiniile privind justiţia socială, inegalitatea şi problemele legate de imigraţie, acesta şi-a exprimat public regretul cu privire la unele dintre activităţile sale politice.

Realitatea Live

14 Mart. 2026, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Mart. 2026, 12:28 // Actual //  Ursu Victor

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!