O afacere pe care Mark Zuckerberg a pariat foarte mulţi bani, şi de care râdea toată lumea

Pariul lui Mark Zuckerberg pe metaverse – un spaţiu de realitate virtuală dezvoltat de Meta – a părut iniţial o greşeală colosală, lăsându-l pe antreprenorul american fără 100 de miliarde de dolari. Dar acum investiţia antreprenorului american este răsplătită cu vârf şi îndesat. Averea lui Mark Zuckerberg a crescut de şase ori în mai puţin de doi ani, ajungând la 201 mld. dolari şi propulsându-l pe locul patru în topul miliardarilor din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Creşterea averii vine pe fondul aprecierii puternice a acţiunilor Meta, care au beneficiat de un impuls din partea gadgeturilor lansate de Meta – precum ochelarii inteligenţi Orion – care permit utilizatorilor să interacţioneze la un nivel nemaivăzut cu lumea virtuală.

În timp ce alţi titani ai tehnologiei au făcut salturi mari în ceea ce priveşte averea – directorul general executiv al Nvidia. Jensen Huang, de exemplu, şi-a dublat averea, ajungând la 106,2 miliarde de dolari în 2024- niciunul nu a crescut la fel de mult ca Zuckerberg. Acesta a adăugat 73,4 miliarde de dolari la averea sa de la 1 ianuarie, datorită participaţiei sale de 13% în Meta. Acţiunile au închis miercuri la un maxim istoric şi au crescut cu 60% în acest an.

Situaţia lui Zuckerberg s-a îmbunătăţit dramatic faţă de 2022, atunci când acţiunile şi averea netă a lui Zuckerberg s-au prăbuşit după ce compania sa a suferit schimbări masive, inclusiv schimbarea brandului şi a făcut investiţii mari în metavers. La acea vreme, Meta se străduia să îşi găsească echilibrul în universul videoclipurilor de 30 de secunde, în timp ce rivalul său TikTok câştiga rapid teren. Acum, analiştii sunt de părere că trecerea de la Facebook la Meta dă în cele din urmă roade, deoarece compania mizează puternic pe ochelarii săi Orion de realitate augmentată.
Din 2022, Meta a concediat zeci de mii de angajai, reducându-şi forţa de muncă globală cu 25%. Compania din Menlo Park, California, a luat măsuri pentru a-şi îmbunătăţi performanţa bursieră, inclusiv printr-un program de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 50 de miliarde de dolari.

De asemenea, Meta s-a lansat în domeniul inteligenţei artificiale, cheltuind masiv pentru centre de date şi putere de calcul, în timp ce Zuckerberg încearcă să construiască o poziţie de lider în cursa pentru inteligenţa artificială la nivel de industrie. Compania a anunţat recent investiţii suplimentare în avatare generate de AI, care interacţionează cu utilizatorii şi vizitatorii lumii virtuale.

De asemenea, imaginea publică a lui Zuckerberg s-a schimbat dramatic faţă de acum doi ani. Prezentat anterior ca un tehnician tocilar, CEO-ul în vârstă de 40 de ani s-a apucat de wakesurfing şi arte marţiale mixte. Mai mult, acesta a declarat că intenţionează să stea departe de politică. După ce şi-a exprimat anterior opiniile privind justiţia socială, inegalitatea şi problemele legate de imigraţie, acesta şi-a exprimat public regretul cu privire la unele dintre activităţile sale politice.

#pariu #Mark zuckerberg #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.