O afacere pe care Mark Zuckerberg a pariat foarte mulţi bani, şi de care râdea toată lumea

Pariul lui Mark Zuckerberg pe metaverse – un spaţiu de realitate virtuală dezvoltat de Meta – a părut iniţial o greşeală colosală, lăsându-l pe antreprenorul american fără 100 de miliarde de dolari. Dar acum investiţia antreprenorului american este răsplătită cu vârf şi îndesat. Averea lui Mark Zuckerberg a crescut de şase ori în mai puţin de doi ani, ajungând la 201 mld. dolari şi propulsându-l pe locul patru în topul miliardarilor din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Creşterea averii vine pe fondul aprecierii puternice a acţiunilor Meta, care au beneficiat de un impuls din partea gadgeturilor lansate de Meta – precum ochelarii inteligenţi Orion – care permit utilizatorilor să interacţioneze la un nivel nemaivăzut cu lumea virtuală.

În timp ce alţi titani ai tehnologiei au făcut salturi mari în ceea ce priveşte averea – directorul general executiv al Nvidia. Jensen Huang, de exemplu, şi-a dublat averea, ajungând la 106,2 miliarde de dolari în 2024- niciunul nu a crescut la fel de mult ca Zuckerberg. Acesta a adăugat 73,4 miliarde de dolari la averea sa de la 1 ianuarie, datorită participaţiei sale de 13% în Meta. Acţiunile au închis miercuri la un maxim istoric şi au crescut cu 60% în acest an.

Situaţia lui Zuckerberg s-a îmbunătăţit dramatic faţă de 2022, atunci când acţiunile şi averea netă a lui Zuckerberg s-au prăbuşit după ce compania sa a suferit schimbări masive, inclusiv schimbarea brandului şi a făcut investiţii mari în metavers. La acea vreme, Meta se străduia să îşi găsească echilibrul în universul videoclipurilor de 30 de secunde, în timp ce rivalul său TikTok câştiga rapid teren. Acum, analiştii sunt de părere că trecerea de la Facebook la Meta dă în cele din urmă roade, deoarece compania mizează puternic pe ochelarii săi Orion de realitate augmentată.
Din 2022, Meta a concediat zeci de mii de angajai, reducându-şi forţa de muncă globală cu 25%. Compania din Menlo Park, California, a luat măsuri pentru a-şi îmbunătăţi performanţa bursieră, inclusiv printr-un program de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 50 de miliarde de dolari.

De asemenea, Meta s-a lansat în domeniul inteligenţei artificiale, cheltuind masiv pentru centre de date şi putere de calcul, în timp ce Zuckerberg încearcă să construiască o poziţie de lider în cursa pentru inteligenţa artificială la nivel de industrie. Compania a anunţat recent investiţii suplimentare în avatare generate de AI, care interacţionează cu utilizatorii şi vizitatorii lumii virtuale.

De asemenea, imaginea publică a lui Zuckerberg s-a schimbat dramatic faţă de acum doi ani. Prezentat anterior ca un tehnician tocilar, CEO-ul în vârstă de 40 de ani s-a apucat de wakesurfing şi arte marţiale mixte. Mai mult, acesta a declarat că intenţionează să stea departe de politică. După ce şi-a exprimat anterior opiniile privind justiţia socială, inegalitatea şi problemele legate de imigraţie, acesta şi-a exprimat public regretul cu privire la unele dintre activităţile sale politice.

#pariu #Mark zuckerberg #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.