A doua mare bancă din Elveţia se confruntă cu probleme. Acțiunile se prăbușesc

15 Mart. 2023, 16:28
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
15 Mart. 2023, 16:28 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Acţiunile Credit Suisse înregistrau miercuri un declin de 10,5%, ajungând la un nou nivel scăzut record, după ce Ammar Al Khudairy, preşedintele Saudi National Bank, cel mai mare investitor al Credit Suisse, a anunţat că nu poate furniza asistenţă financiară băncii elveţiene, transmite Reuters.

„Nu putem, deoarece am depăşi pragul de 10%. Este o problemă de reglementare”, a declarat Ammar Al Khudairy.

Creditorul din Arabia Saudită a achiziţionat anul trecut o participaţie de aproape 10%, după ce a participat la operaţiunea de majorare a capitalului Credit Suisse şi s-a angajat să investească până la 1,5 miliarde de franci elveţieni (1,5 miliarde de dolari).

Marţi, Credit Suisse a publicat raportul său anual pe 2022 în care arată că au fost identificate „deficienţe majore” în controalele privind raportările financiare şi încă nu a oprit exodul de clienţi, scrie Agerpres.

A doua mare bancă din Elveţia caută să se redreseze după o serie de scandaluri, care au subminat încrederea investitorilor şi a clienţilor. Retragerile de fonduri de către clienţi în trimestrul patru au depăşit 110 miliarde de franci elveţieni (120 miliarde de dolari).

Miercuri, acţiunile înregistrau un declin de 10,2%, la 2,01 franci elveţieni (2,19 dolari) la Bursa de la Zurich, îndreptându-se spre a şaptea scădere consecutivă zilnică.

Oficialii de la Banca Naţională a Elveţiei (SNB) nu au dorit să răspundă solicitărilor Reuters de a comenta situaţia cu care se confruntă Credit Suisse, după ce titlurile au scăzut cu 20%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Şi acţiunile băncilor din Europa înregistrau miercuri scăderi semnificative, după ce tranzacţionarea titlurilor Credit Suisse a fost de câteva ori oprită de operatorul Bursei de la Zurich, din cauza volatilităţii.

Indicele bancar european a scăzut cu 5%, ajungând la cel mai redus nivel din 4 ianuarie. De miercurea trecută, indicele a pierdut 13% din valoare, cea mai mare pierdere săptămânală de când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.

„Pieţele au luat-o razna, ne mutăm de la problemele băncilor americane la cele ale băncilor din Europa, în primul rând Credit Suisse. Aceste evoluţii afectează întregul sector bancar european”, a apreciat Carlo Franchini, de la Banca Ifigest în Milano.

Şi acţiunile băncii elveţiene UBS au scăzut cu 6,8%, ale grupurilor bancare franceze BNP Paribas şi Societe Generale cu 8,7% şi, respectiv, 9,5%, în timp ce titlurile băncii spaniole Banco de Sabadell şi ale grupului german Commerzbank înregistrau scăderi între 6,5% – 7,5%.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!