A doua mare bancă din Elveţia se confruntă cu probleme. Acțiunile se prăbușesc

Acţiunile Credit Suisse înregistrau miercuri un declin de 10,5%, ajungând la un nou nivel scăzut record, după ce Ammar Al Khudairy, preşedintele Saudi National Bank, cel mai mare investitor al Credit Suisse, a anunţat că nu poate furniza asistenţă financiară băncii elveţiene, transmite Reuters.

„Nu putem, deoarece am depăşi pragul de 10%. Este o problemă de reglementare”, a declarat Ammar Al Khudairy.

Creditorul din Arabia Saudită a achiziţionat anul trecut o participaţie de aproape 10%, după ce a participat la operaţiunea de majorare a capitalului Credit Suisse şi s-a angajat să investească până la 1,5 miliarde de franci elveţieni (1,5 miliarde de dolari).

Marţi, Credit Suisse a publicat raportul său anual pe 2022 în care arată că au fost identificate „deficienţe majore” în controalele privind raportările financiare şi încă nu a oprit exodul de clienţi, scrie Agerpres.

A doua mare bancă din Elveţia caută să se redreseze după o serie de scandaluri, care au subminat încrederea investitorilor şi a clienţilor. Retragerile de fonduri de către clienţi în trimestrul patru au depăşit 110 miliarde de franci elveţieni (120 miliarde de dolari).

Miercuri, acţiunile înregistrau un declin de 10,2%, la 2,01 franci elveţieni (2,19 dolari) la Bursa de la Zurich, îndreptându-se spre a şaptea scădere consecutivă zilnică.

Oficialii de la Banca Naţională a Elveţiei (SNB) nu au dorit să răspundă solicitărilor Reuters de a comenta situaţia cu care se confruntă Credit Suisse, după ce titlurile au scăzut cu 20%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Şi acţiunile băncilor din Europa înregistrau miercuri scăderi semnificative, după ce tranzacţionarea titlurilor Credit Suisse a fost de câteva ori oprită de operatorul Bursei de la Zurich, din cauza volatilităţii.

Indicele bancar european a scăzut cu 5%, ajungând la cel mai redus nivel din 4 ianuarie. De miercurea trecută, indicele a pierdut 13% din valoare, cea mai mare pierdere săptămânală de când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.

„Pieţele au luat-o razna, ne mutăm de la problemele băncilor americane la cele ale băncilor din Europa, în primul rând Credit Suisse. Aceste evoluţii afectează întregul sector bancar european”, a apreciat Carlo Franchini, de la Banca Ifigest în Milano.

Şi acţiunile băncii elveţiene UBS au scăzut cu 6,8%, ale grupurilor bancare franceze BNP Paribas şi Societe Generale cu 8,7% şi, respectiv, 9,5%, în timp ce titlurile băncii spaniole Banco de Sabadell şi ale grupului german Commerzbank înregistrau scăderi între 6,5% – 7,5%.

#Credit Suisse #banca #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.