A fost dat startul implementării proiectului de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare

Proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al BNM face parte din Conceptul privind dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova, care a fost aprobat anul trecut. Scopul acestui proiect este dezvoltarea sistemului de plăți din Republica Moldova și realizarea unor infrastructuri moderne în domeniu care să corespundă necesităților consumatorilor individuali și corporativi.

Cu ocazia lansării proiectului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat: „Sistemul de plăți din Republica Moldova trece la o nouă etapă de dezvoltare. Astfel, va fi înlesnită implementarea unor noi instrumente de plată, la fel, o gestionare mai bună a riscurilor operaționale și de lichiditate. Ne dorim ca plățile inovative să devină un lucru obișnuit în viața noastră de zi cu zi și modernizarea pe care ne-o propunem să aducă beneficii cu destinație multiplă: prestatorilor de servicii de plată, consumatorilor finali (persoane fizice), operatorilor economici și autorităților. Realizarea măsurilor respective este posibilă cu implicarea activă a prestatorilor de servicii de plată”.

Procesul de implementare a proiectului va dura 18 luni și se va desfășura în 4 etape:

analiză și design (2 luni) – elaborarea specificației de design a SAPI;
construcție (5 luni) – adaptarea și configurarea SAPI;
testarea, instruirea și lansarea în producție a SAPI (5 luni);
ajustarea sistemelor informaționale interne ale participanților la SAPI (6 luni).

În cadrul proiectului va fi pus în aplicare un nou mecanism de conexiune API (Application Programming Interface). Proiectul mai prevede și gestiunea mai segmentată a riscurilor aferente SAPI și o abordare mai flexibilă la implementarea unor servicii noi de plată pe piața retail.

Pentru ca mesajele de plată să fie aliniate la standardele internaționale va fi înlesnită automatizarea „cap-coadă”(STP) pentru întreg lanțul de transmitere a fondurilor de la plătitor spre beneficiar și va fi asigurată trasabilitatea intermediarilor mesajelor de plată. De asemenea, va fi implementat un mecanism mai avansat de gestiune a lichidităților de către participanți.

În urma realizării proiectului, circuitul fluxurilor economice va fi facilitat, iar sectorul plăților inovative va avea o capacitate mai bună de atragere a investițiilor și va crește viteza de circulație a banilor în economie.

#plati interbancare #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.