A fost numit un nou director general la compania energetică de stat din Ucraina - Naftogaz

Fostul ministru ucrainean Alexei Cernîșov a preluat vineri funcţia de director general al companiei energetice de stat Naftogaz, care se confruntă cu multiple dificultăţi, inclusiv problema datoriei şi războiul cu Rusia, transmite Reuters.

Cernîșov, în vârstă de 45 de ani, fost ministru pentru Comunităţi şi Dezvoltare Teritorială, a fost numit printr-un decret guvernamental semnat de premierul Denis Şmîgal. El îl înlocuieşte pe Iurii Vitrenko, care a demisionat săptămâna aceasta de la conducerea Naftogaz, fără a da explicaţii.

Naftogaz este cea mai mare companie ucraineană de petrol şi gaze, iar subsidiara sa, Ukrtransgaz, operează un sistem de conducte care transportă gazul rusesc către Europa.

În primul semestru din 2022, Naftogaz a înregistrat pierderi nete de 57,16 miliarde hrivne (1,57 miliarde de dolari), de la 1,65 miliarde hrivne în urmă cu un an, în contextul atacurilor ruseşti din ultimele săptămâni asupra facilităţilor energetice ucrainene.

Compania a precizat că discută noi condiţii pentru restructurarea datoriei sale.

De asemenea, Naftogaz este blocat într-un litigiu cu compania energetică rusă de stat Gazprom privind tranzitul gazelor ruseşti.

#companie de stat #naftogaz #energetica #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.