A început împărțeala celor 1,9 miliarde de euro de la UE: Bolea și-a luat jackpot-ul, agricultura fără niciun sfanț

Peste 100 de reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, autorităților locale și partenerilor sociali au participat la consultările publice pe Agenda de Reforme a Planului de Creștere al Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului s-a decis cum va fi împărțită prima tranșă de 300 de milioane de euro din cei 1,9 miliarde de lei oferiți de UE.

Banii vor fi împărțiți în cadrul a 33 de proiecte. Datele prezentate de Cancelaria de Stat arată clar cine sunt marii beneficiarii banilor europeni: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Vladimir Bolea, a reușit să atragă cea mai mare parte din fonduri – 1,6 miliarde de lei doar pentru sectorul transporturilor și dezvoltării regionale, adică 32% din totalul bugetului.

Totodată, sectorul energetic a primit 28% din fonduri (1,44 miliarde lei), iar domeniul mediului a beneficiat de 12% (611 milioane lei). De asemenea, businessul și digitalizarea au primit fiecare sume de 491 milioane lei (10%) și 325 milioane lei (6%).

În schimb, agricultura – domeniu esențial pentru economia națională – nu apare deloc în structura portofoliului investițional, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile guvernamentale, în condițiile în care agricultura a fost deckarată ramură strategică.

Educația a primit doar 207 milioane lei (4%), sănătatea – 294 milioane lei (6%), iar domeniul social, considerat prioritar în discursurile oficiale, a primit o cotă infimă de 2% (75 milioane lei).

Prima tranșă din cele 1,9 miliarde de euro urmează să vină în aprilie – 300 de milioane de euro.

#transa #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.