A lăsat moștenire de 5 milioane de euro unor organizații caritabile și nu rudelor. De ce le-a exclus din testament

Dentista pensionară din Genova, Angela Torelli, care a murit la vârsta de 91 de ani, a lăsat aproape 5 milioane de euro în scopuri caritabile: aproximativ 2,5 milioane pentru Lega del Filo d’Oro, 1,5 milioane pentru genovezii nevoiași, prin Surorile Congregației „Surorile Săracilor” și o casă pentru Asociația Italiană de Cercetare a Cancerului, scrie La Stampa.

Rudele femeii au fost excluse din testament, deoarece, anul trecut, au încercat să o interneze într-un centru pentru îngrijiri.

„Mărturisesc că nu pot ierta hărțuirea suferită de mine și de soțul meu din partea rudelor cumnatului meu. Sper că Bunul Dumnezeu nu va voi să mă pedepsească pentru asta”, a scris dr. Torelli în testament.

În testament au fost inclusă și asistenta dentiste, iar soțului ei i-a rămas o casă din Prato Nevoso. De asemenea ea a lăsat câte 20.000 de euro pentru femeia de serviciu și pentru administratorul care se ocupa de gestionarea proprietăților familiei.

Un caz similar s-a mai întâmplat tot la Genova. O profesoară ieşită la pensie a lăsat moştenire 25 de milioane de euro pentru 16 instituţii, printre care spitale şi organizaţii de caritate, dar şi persoane fizice. Edmonda Marisa Cavanna nu a uitat nici de femeia care a asistat-o în ultimele luni de viaţă, căreia i-a lăsat 3,7 milioane de euro.

#organizatii caritabile #rude #mostenire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.