A sosit și ziua cea mare - astăzi va avea loc lansarea iPhone 13. Ce funcții va avea noul model de la Apple

Unul din cele mai așteptate smartphone-uri din lume, iPhone 13, urmează să fie lansat astăzi, 14 septembrie. Amatorii de gadget-uri, cât și experții spun că noul model va avea o baterie mai mare.

Ce știm până acum despre noul model

Potrivit celor mai recente zvonuri, noua generație de iPhone va avea în mare parte schimbări de soft. În ceea ce privește designul, acesta va suferi doar mici modificări la cameră. Ea nu o să mai iasă în relief ca la modelele anterioare, ci o să fie acoperită de un perete de sticlă.

Totodată, cum generația de iPhone 13 Pro presupune o cameră mai performantă, grosimea peretelui de sticlă ar putea fi un pic mai mare. O să fie și mai multe moduri de fotografiere, iar zvonurile ne mai spun că o să poți să-ți faci un selfie din modul video.

De asemenea, o să ai și un nou mod pentru fotografiile pe timp de noapte. Printre altele, noul iPhone 13 o să aibă memoria îmbunătățită. După mai multe critici pe această temă venite din spațiul public, telefonul o să aibă și o memorie de 1TB.

În plus, noua generație va avea și tehnologie cu suport prin satelit. Asta ca să poți comunica mai repede prin mesaje.

Cât va costa noul telefon și ce alte lansări au mai pregătit cei de la Apple

Prețul o să crească mai mult la această generație comparativ cu telefoanele anterioare, iar acest lucru este din cauza problemelor pe care le-au întâmpinat pe lanțul de aprovizionare cu chip-uri. Totuși, experții spun că acest lucru nu o să le afecteze cota de piață, iar asta se datorează clienților care plătesc deja pentru calitatea materialelor sau pentru că deja au investit în ecosistemul creat de cei de la Apple.

La evenimentul de lansare este așteptat noul Apple Watch Series 7. Modelul o să aibă o baterie mai durabilă, dar și opțiuni pentru monitorizarea nivelului de glucoză sau a temperaturii din corp. Pe lângă ceas e așteptată și noua generație de căști AirPods. Primul lucru schimbat este bateria care o să dureze mai mult, dar și design-ul care o să fie mai în linie cu modelul căștilor AirPods Pro.

#functii #iphone 13 #lansare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atunci când consumatorii comandă sushi sau rulouri cu somon într-un restaurant japonez, rareori își imaginează că acest ingredient „tradițional” este, de fapt, rezultatul uneia dintre cele mai eficiente campanii de marketing alimentar din istorie, inițiată de Norvegia în anii ’80.

În a doua jumătate a anilor 1970 și începutul anilor 1980, Norvegia a extins rapid creșterea industrială a somonului atlantic în fermele din apele reci ale Mării Norvegiei. Pe fondul saturării piețelor interne și europene, autoritățile și industria au început să caute o piață externă mare, solvabilă și cu o cultură dezvoltată a consumului de pește. Japonia s-a dovedit a fi ținta ideală.

Paradoxal însă, la acel moment, somonul era considerat în Japonia impropriu pentru consum crud, fiind asociat cu paraziți. Bucătăria japoneză tradițională folosea pentru sushi și sashimi pești precum tonul, yellowtail sau dorada, în timp ce somonul era doar gătit sau sărat. Diferența esențială consta în faptul că somonul de crescătorie norvegian nu conținea paraziți, precum Anisakis simplex, frecvent întâlniți la somonul sălbatic din Pacific.

În același timp, Japonia se confrunta cu un deficit de ton, ceea ce ducea la creșterea prețurilor, în special pentru carnea grasă ōtoro, extrem de apreciată. Somonul norvegian, sigur pentru consum crud și atractiv vizual, a devenit astfel o alternativă strategică.

Pe acest fundal a fost lansat Project Japan, o inițiativă comună a Norges sjømatråd (Consiliul Norvegian pentru Exportul de Pește) și a Ministerului Pescuitului din Norvegia. În 1985, o delegație oficială condusă de ministrul pescuitului, Thor Listau, a ajuns în Japonia pentru a promova somonul norvegian.

Strategia nu a vizat consumatorul final, ci bucătarii din restaurantele japoneze. Au fost organizate degustări închise, demonstrații culinare, recepții la ambasada Norvegiei din Tokyo și prezentări privind siguranța alimentară a somonului de crescătorie. Mesajul-cheie nu a fost schimbarea tradiției, ci soluționarea problemei deficitului de ton.

Rezultatele au apărut treptat. Primele livrări se ridicau la doar 2–3 tone pe an, însă după aproape un deceniu de efort susținut, importurile au explodat. La începutul anilor 2000, Japonia importa peste 45.000 de tone de somon norvegian anual, iar în prezent aproximativ 84% din somonul proaspăt consumat în Japonia provine din Norvegia.

Cel mai important efect a fost însă global: odată cu răspândirea bucătăriei japoneze în lume, somonul crud a devenit parte a „canonului” sushi-ului. Restaurantele din SUA, Europa sau Rusia au replicat modelul japonez, folosind în majoritate somon norvegian. Astăzi, sushi cu somon este perceput drept „clasic japonez”, deși produsul are origine europeană.

Project Japan este studiat în prezent ca un exemplu de succes de diplomație gastronomică și inginerie culturală, realizat fără conflict cu tradiția și bazat pe răbdare și planificare pe termen lung — trăsături definitorii ale modelului norvegian de politică economică și export.