Abraj Kudai, cel mai mare hotel din lume. Construcția lui costă 3,5 miliarde de dolari

Filosoful Mihai Șora a scris luni, 3 ianuarie, într-o postare pe Facebook, despre Abraj Kudai, cel mai mare hotel din lume care urmează să fie construit în Arabia Saudită, în special pentru cei care merg în pelerinaj la Mecca. Potrivit informațiilor, costurile pentru construcția acestui hotel se ridică la 3,5 miliarde de dolari.

Mihai Șora vorbește despre opulență și spune că „te poate scoate din specia umană”.

Cu o amprentă la sol de peste 64000 m², Abraj Kudai va fi nu doar cel mai mare hotel din lume (10000 de camere distribuite în cele 12 turnuri și turnulețe care vor avea între 30 și 48 de etaje), dar și epicentrul vieții sociale a pelerinilor veniți la Mecca.

Parcimonios în date și imagini, constructorul nu precizează dacă stilul arhitectural îi aparține sau i-a fost impus de proprietarul saudit. Bogăția poate fi – și chiar este, cel mai adesea – strivitoare, scrie ziare.com.

Yourcenar, care a trăit toată viața într-o căsuță pe insula Mount Desert din statul Maine și îi vedea pe miliardarii americani poposind vara în palatele de vacanță din împrejurimi, are pagini memorabile despre felul în care opulența te poate scoate din specia umană: nu înseamnă numai dereglarea proporțiilor, desprinderea de ritmul naturii și de echilibrul ei, ci și închiderea în imunde servituți. Opulența ca lanț nesfârșit de tribulații lumești: un buncăr unde nu rămâne loc pentru cele sfinte”, a scris filosoful Mihai Șora pe Facebook.

Filosoful se întreabă cum se vor împăca cei care sunt gata să doarmă sub cerul liber pentru credință cu „opulența” viitorului hotel.

Am citit, de-a lungul anilor, multe mărturii ale pelerinilor la Mecca sau Medina, cu nimic mai prejos, în autenticitate și fervoare, decât cele ale creștinilor ori ale budiștilor. Oameni credincioși, gata să doarmă sub cerul liber sau înghesuiți în promiscuitatea unui cort, lipiți unii de alții, îndurând furtunile de nisip, arșița zilei, setea, transpirația vecinului, doar ca să ajungă, timp de câteva clipe, la sanctuarul Kaaba.

Pentru mulți dintre aceștia, este momentul fondator al vieții, mai important decât orice alt eveniment privat legat de familie, naștere și moarte, studii și carieră, boală sau vindecare. Totul devine secundar în raport cu pelerinajul în locul sfânt al islamului. Cum se vor împăca hagialâcul cu opulența viitorului hotel, dinamica rituală, rotirea de șapte ori cu deambularea prin imensele holuri, restaurante și magazine, abluțiunile sacre cu bălăceala în piscină? Probabil că foarte bine, fără mari tulburări de conștiință.

Arabia Saudită va avea un viitor strălucit și după ce se vor epuiza rezervele de petrol, de n-ar fi decât combinând nevoia de sacru a omului, credința lui profundă, cu expresia mundană și turistică pe care o îmbracă ritualul”, a transmis Mihai Șora.

#cel mai mare #hotel #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.