Acord istoric pentru aprovizionarea cu metan! Bînzari: Vom avea acces la gaze LNG din SUA aduse prin Grecia

Directorul general interimar al SA Energocom, Victor Bînzari, și CEO DEPA Commercial, Konstantinos Xifaras, au semnat, pe 30 noiembrie, la Atena, un Memorandum de Înțelegere. Documentul reiterează angajamentul părților de a intensifica cooperarea în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale, inclusiv a gazelor naturale lichefiate (LNG), precum și coordonarea utilizării infrastructurii de stocare și transport a gazelor.

„Semnarea acestui Memorandum înseamnă aprofundarea cooperării fructuoase și strategice pe care o avem cu DEPA, dar și un semnal al voinței reciproce de a ajunge la un nivel de parteneriat mai aprofundat. Astfel, SA Energocom nu doar că va putea asigura necesitățile pieței interne ale Republicii Moldova, diversificându-și sursele și rutele de aprovizionare, dar și piața de energie a Republicii Moldova va avea acces la gaze LNG, inclusiv din Statele Unite, aduse prin terminalele din Grecia și prin conducta transbalcanică, în Moldova, Ucraina și Europa Centrală. Acest acces extins de surse va oferi noi oportunități competitive pentru consumatori”, a spus Victor Bînzari.

La rândul său, managerul DEPA Commercial, Konstantinos Xifaras, a remarcat că semnarea Memorandumului de Înțelegere cu SA Energocom marchează începutul cooperării strategice între cele două companii, care va facilita consolidarea solidarității energetice și diversificarea portofoliilor acestora. „Dezvoltarea pieței regionale de gaze și consolidarea interconexiunilor necesită o cooperare mai strânsă dintre operatorii de pe piața angro de gaze”, a adăugat Konstantinos Xifaras.

Energocom a început colaborarea cu DEPA în luna aprilie anul curent, iar, din luna mai, compania elenă a câștigat câteva licitații, şi a livrat gaze spre Republica Moldova pentru consum curent, dar şi pentru stocare în depozite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depa #LNG #Energocom #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.