Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: Portul Giurgiulești - paradis pentru Trans Oil

Fostul deputat, Alexandru Slusari îl acuză pe milionarul Vaja Jhashi, prietenului fugarului Vlad Plahotniuc, de controlul exporturilor produselor agroalimentare prin intermediul companie Trans-Oil pe care o controlează și care ocupă 2/3 din infrastructura Portului Giurgiulești.

„Trans-Oil deține în Portul Giurgiulești trei terminale, care asigură acces aproximativ la 2/3 din toata infrastructura Portului. Lunar Trans Oil poate încărca și exporta aproximativ 70-80 mii tone de producția agroalimentară. Pentru celelalte companii-exportatori rămâne un spațiu comun, care permite exportul lunar pentru toți de maximum 30 mii tone. Deci, evident că holdingul are poziții dominante la exportul agroalimentar”, susține Slusari.

Potrivit lui Slusari, holdingul-offshor are căteva firme afiliate, înregistrate ca rezidenții Portului, cum ar fi SRL Trans Bulk Logistic, Trans Cargo Terminal, care beneficiază de facilități fiscale extinse. Li se restituie TVA la export, deși în acordul internațional privind Portul Giurgiulești asemenea facilitatea nu este prevăzută. Importuri în Port sunt scutite de taxe vamale și TVA. Dar cel mai important lucru că rezidenții Portului achită impozitul pe venit pentru primii 10 ani la COTA DE 3 %.

Exporturile din port se face preponderent prin intermediul altor companii-ofshor, controlate tot de Vaja. Adică schema clasică cu micșorarea prețurilor de ieșire și optimizarea impozitării prin direcționarea grosului veniturilor în paradisurile fiscale. Deci, holdingul câștigă dublu, folosind propriile offshoruri și facilități fiscale generoase moldovenești, la care nu au acces celelalte mii de agenți economici din țara noastră”, a mai spus Slusari.

Slusari cere Consiliului Concurenței să se autosesizeze și să constate poziții dominante ale holdingului la exporturile portuare, cu monitorizarea riguroasă ulterio ară asupra prețurilor de achiziții la cereale, floarea soarelui și rapița pe piața internă.

Totodată,fostul deputat cere interzicerea companiilor, controlate din offshoruri, să aibă statut de rezident al Portului Internațional Giurgiulești, care oferă o gamă largă de facilități fiscale, dar și să fie interzisă arendarea terenurilor agricole de companiile din offshore.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#offshoruri #port #Trans-oil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.