Adio, centrale de apartament! Coșmarul devine realitate. Moldova a importat cu 10% mai puțin gaz

România, Bulgaria și Turcia au fost lideri în 2021, în Europa, în privința ritmului de creștere a importurilor rusești de gaze prin conducte, reiese din datele publicate Serviciul Federal Vamal al Rusiei, citat de agenția de presă rusă Tass.

Germania – liderul tradițional în privința volumului achizițiilor de gaze rusești în Europa – în 2021 a continuat să crească în mod activ ritmul achizițiilor de gaz rusesc și le-a mărit cu 26,3% – până la 48,182 miliarde metri cubi.

Anul trecut, și Polonia a crescut importurile de gaze în Europa – cu 9,4%, până la 10,579 miliarde de metri cubi. Acordul privind livrarea de gaze rusești cu această țară se încheie la sfârșitul anului 2022, iar autoritățile poloneze au anunțat în urmă cu câțiva ani că țara nu îl va mai prelungi. Polonia utilizează, anual, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze.

Au crescut achizițiile de gaze rusești și Serbia, care a primit 2,551 miliarde metri cubi (o creștere de 60,5% în termeni anuali), Finlanda, care a importat 2,01 miliarde de metri cubi (creștere de 24,5%) și Estonia, care a cumpărat 1,06 miliarde de metri cubi de gaze (creștere la 16,3%). Anul trecut, Austria a redus achizițiile de gaze din Rusia cu aproape 36% față de 2020, până la 7,754 miliarde de metri cubi.

Livrările către Franța au scăzut cu 5% (până la 11,665 miliarde metri cubi), în Italia cu 1% (până la 18,45 miliarde metri cubi), în Grecia cu 4,7% (până la 2,77 miliarde metri cubi) și în Slovacia – de aproape 2,7 ori (până la 4,19 miliarde de metri cubi), conform datelor Serviciului Federal Vamal Rus.

Republica Moldova și-a redus achizițiile de gaz rusesc cu 9,5%, până la 3,185 miliarde de metri cubi, iar livrările de gaz rusesc către Republica Belarus au crescut în 2021 cu 8,1%, până la 20,29 miliarde de metri cubi.

În date de 28 ianuarie, ANRE a aprobat în regim de urgență tarile la gaz pentru populație, la 15,18 lei/m3 cu 37% față de tariful precedent. Tarifele sunt aplicate retroactiv de la 1 ianuarie.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat că tarifele pentru consumatori vor rămâne neschimbate urmare a majorării volumlui baniloralocați pentru compesații. Astfel, tariful compensat la gaz va rămâne de 6,80 de lei pentru 50 de metri cubi de gaz și de 7,90 de lei până la 150 de metri cubi.

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.