Adio, centrale de apartament! Coșmarul devine realitate. Moldova a importat cu 10% mai puțin gaz

România, Bulgaria și Turcia au fost lideri în 2021, în Europa, în privința ritmului de creștere a importurilor rusești de gaze prin conducte, reiese din datele publicate Serviciul Federal Vamal al Rusiei, citat de agenția de presă rusă Tass.

Germania – liderul tradițional în privința volumului achizițiilor de gaze rusești în Europa – în 2021 a continuat să crească în mod activ ritmul achizițiilor de gaz rusesc și le-a mărit cu 26,3% – până la 48,182 miliarde metri cubi.

Anul trecut, și Polonia a crescut importurile de gaze în Europa – cu 9,4%, până la 10,579 miliarde de metri cubi. Acordul privind livrarea de gaze rusești cu această țară se încheie la sfârșitul anului 2022, iar autoritățile poloneze au anunțat în urmă cu câțiva ani că țara nu îl va mai prelungi. Polonia utilizează, anual, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze.

Au crescut achizițiile de gaze rusești și Serbia, care a primit 2,551 miliarde metri cubi (o creștere de 60,5% în termeni anuali), Finlanda, care a importat 2,01 miliarde de metri cubi (creștere de 24,5%) și Estonia, care a cumpărat 1,06 miliarde de metri cubi de gaze (creștere la 16,3%). Anul trecut, Austria a redus achizițiile de gaze din Rusia cu aproape 36% față de 2020, până la 7,754 miliarde de metri cubi.

Livrările către Franța au scăzut cu 5% (până la 11,665 miliarde metri cubi), în Italia cu 1% (până la 18,45 miliarde metri cubi), în Grecia cu 4,7% (până la 2,77 miliarde metri cubi) și în Slovacia – de aproape 2,7 ori (până la 4,19 miliarde de metri cubi), conform datelor Serviciului Federal Vamal Rus.

Republica Moldova și-a redus achizițiile de gaz rusesc cu 9,5%, până la 3,185 miliarde de metri cubi, iar livrările de gaz rusesc către Republica Belarus au crescut în 2021 cu 8,1%, până la 20,29 miliarde de metri cubi.

În date de 28 ianuarie, ANRE a aprobat în regim de urgență tarile la gaz pentru populație, la 15,18 lei/m3 cu 37% față de tariful precedent. Tarifele sunt aplicate retroactiv de la 1 ianuarie.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat că tarifele pentru consumatori vor rămâne neschimbate urmare a majorării volumlui baniloralocați pentru compesații. Astfel, tariful compensat la gaz va rămâne de 6,80 de lei pentru 50 de metri cubi de gaz și de 7,90 de lei până la 150 de metri cubi.

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul de lege privind securitatea spațiului aerian național, elaborat de Ministerul Apărării prevede investiții totale de circa 1,05 miliarde de lei până în anul 2030 pentru modernizarea capacităților de monitorizare radar, achiziția de sisteme antiaeriene și instruirea personalului specializat. Bugetul necesar va fi acoperit din trei surse principale: alocările anuale din bugetul curent al Ministerului Apărării, majorarea bugetului instituției la 1% din PIB, precum și prin atragerea fondurilor externe.

Din bugetul actual al Ministerului Apărării sunt planificate alocări în valoare estimativă de 594 milioane de lei, dintre care 114 milioane pentru întreținerea sistemelor de apărare aeriană, 100 milioane pentru achiziția de echipamente, 40 milioane pentru formarea personalului, iar cea mai mare parte, 340 milioane de lei, va merge pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare a spațiului aerian.

Un plus de 460 milioane de lei ar urma să fie mobilizat prin majorarea bugetului Apărării la 1% din PIB, conform Strategiei Sectoriale de Cheltuieli și Cadrului Bugetar pe Termen Mediu. Din această sumă, 280 milioane de lei vor fi destinate supravegherii aeriene, iar 180 milioane de lei pentru completarea arsenalului antiaerian.

În nota de fundamentare se mai precizează că implementarea proiectului va avea efecte financiare directe și indirecte asupra bugetului instituției, iar execuția va fi etapizată pentru a se încadra în limitele anuale de finanțare. Ministerul mai mizează și pe sprijinul partenerilor externi, prin programe precum Facilitățile Europene pentru Pace (EPF), granturi FMF oferite de SUA și alte acorduri bilaterale. Aceste contribuții externe vor reduce presiunea asupra bugetului național și vor accelera realizarea obiectivelor propuse până în 2030.