Afacerea cu aripioare a lui Recean și averea cu care intră la șefia Guvernului

Fostul ministru de Interne și actualul consilier al Maiei Sandu, Dorin Recean a fost desemnat oficial pentru funcția de premier al Republicii Moldova, potrivit anunțului președintelui Maia Sandu făcut în briefingul de presă de vineri.

Recean a obținut în 2021 sume frumușele de bani. Potrivit ultimei sale de avere, a câștigat pe parcursul anului 4.200 de euro de la compania americană „dorGov Solutions LLC” pentru servicii de consultanță. Pentru aceleași servicii de consultanță, în anul 2021 Dorin Recean a încasat 9.250 de dolari la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și 21.750 de euro de la compania „Alco Limited”.

Funcția de lector la Universitatea Tehnică a Moldovei i-a adus în conturi suma de 26 332 de lei.

Soția sa Stela Recean care este vicepreședinte la maib a încasat un venit de 4,8 milioane de lei.

Afacerea cu aripioare KFC unde Recean deține 10% îi aduce profit. În nouă luni ale anului 2022, Grupul de food service Sphera Franchise Group a înregistrat un profit net de 24,3 milioane lei românești (echivalentul a 6 mil. de euro), iar creșterea KFC Moldova a fost de 12,3 milioane lei românești, +39% echivalentul a 3 mil. de euro. În 2021 afacerea KFC i-a adus dividende de peste 35 mii de euro.

Filiala KFC din Republica Moldova a fost înființată în anul 2008 și are două restaurante, iar Sphera Franchise Group din România deține 80% și îi are ca parteneri pe Dorin Recean, fostul ministru de Interne și pe directorul PROTV Chișinău Cătălin Giosan cu câte 10%. Compania-mamă românească, care operează în România lanțurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell, îi are ca acționari majoritari pe oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte și Lucian Vlad.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #premier #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.