Afacerea La Plăcinte din Chișinău s-a înglodat în România! De trei ori mai puține restaurante decât în anii de glorie

Astăzi, toate localurile operate sub brandul La Plăcinte sunt amplasate în Bucureşti. Anterior, au fost funcţionale unităţi şi în provincie, în oraşe precum Sibiu, Iaşi, Braşov sau Ploieşti. Lanţul de restaurante La Plăcinte, intrat pe piaţa locală în toamna lui 2013, mai operează astăzi doar patru unităţi, toate în Bucureşti.

În cel mai bun moment pentru business, în perioada 2016-2017, reţeaua număra de trei ori mai multe localuri. Businessul originar din Republica Moldova, ţară unde astăzi funcţionează opt restaurante sub acelaşi brand – La Plăcinte -, conform site-ului propriu, a venit pe plan local acum aproape un deceniu. În primii ani, compania s-a extins accelerat atât pe piaţa din Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari din ţară, mizând pe un model mixt de dezvoltare – deschideri proprii şi franciză.

Omul de afaceri basarabean Andrei Tranga și grupul Trabo-Plus din Republica Moldova, asociații companiei Andy’s Pizza SRL din România, care operează lanțul local de restaurante La Plăcinte, au decis, cu circa o săptămână înaintea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, să își cedeze participațiile la companie unei firme înregistrate în Federația Rusă. Andrei Tranga și Trabo-Plus au hotărât atunci să cesioneze 100% din capitalul Andy’s Pizza SRL firmei Food Traditions LLC, cu sediul la Moscova, contra sumei de 304.410 euro, potrivit termene.ro.

Food Traditions LLC a fost înființată în decembrie 2021 și este controlată și condusă de cetățeanul rus Vitalie Postu, conform bazei de date cu firme rusești. Firma are un capital de aproape 25 milioane ruble (circa 370.000 euro, la actualul curs de schimb).

Cele mai recente informații publice disponibile arată că în 2020, anul pandemiei COVID-19, Andy’s Pizza SRL din România a înregistrat pierderi de peste 4,3 milioane lei, față de profitul net modic de circa 67.000 lei din 2019, iar cifra de afaceri i-a scăzut la jumătate, de la peste 24 milioane lei la 12,1 milioane lei.

Lanțul de restaurante “La Plăcinte” a fost lansat în 1999 în Republica Moldova și a intrat pe piața românească în 2013. În prezent, potrivit datelor oficiale, firma Andy’s Pizza SRL are 5 puncte de lucru, toate în București. Aplica online pentru un credit

#laplacinte #Restaurante #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.