Afaceri macabre în Cimitirul Central din Chișinău! Schema prin care se achită bani grei pentru un loc de veci

20 Ian. 2024, 14:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 14:22 // Actual //  bani.md

Locurile de veci de la Cimitirul Central devin subiect de controverse, dezvăluind un business aparent profitabil, dar controversat, susține Dragoș Galbor, președintele Partidului Național Moldovenesc. Acesta a expus o practică prin care mormintele unor personalități istorice care au susținut Unirea Basarabiei cu România în 1918 sunt șterse pentru a face loc unor noi cavouri, iar costurile locurilor de veci ajung de la mii la zeci de mii de euro, cu sume chiar și de sute de mii.

Motivul principal invocat este lipsa de spațiu, iar locurile noi sunt construite sau săpate pe terenurile mormintelor istorice, uitate și nerevendicate. Un exemplu notoriu este un cavou amplasat la intrarea în cimitir, dinspre strada Armenească, care aparține unei familii bogate din Chișinău. Acesta a fost construit pe locurile de veci ale membrilor dinastiei de boieri Hîncu, o acțiune ce a stârnit critici pentru lipsa de gust și modestie a acestui proiect grandios.

Modul în care funcționează acest business cu morminte la Cimitirul Central este dezvăluit de Dragoș Galbor. Selecționează un număr de morminte vechi, de obicei din secolul 18-19, cu cruci sau pietre funerare deteriorate. Administrația cimitirului acoperă aceste morminte cu gunoi sau moloz și așteaptă un an. Dacă în acest interval nimeni nu revendică locul, se consideră că este disponibil pentru a fi săpat și transformat într-un cavou nou, cu 6-8 locuri.

Astfel, un mormânt vechi devine sursă pentru mai multe locuri de veci noi, iar această practică este denumită cu termenul „business-business” de către Galbor. Partea controversată a acestei afaceri este că sunt afectate și mormintele unor personalități istorice, punând sub semnul întrebării respectul pentru memoria acestora.

Ultimele date de la primăria Chișinău arată că cel mai scump costă o rezervare în Cimitirul Central rezervarea costă 9350 de lei, cu 56% mai muult, iar o înhumare curentă – 2250 de lei cu 1,5 ori mai mult. În Cimitirul Sf. Lazăr o rezervare ajunge la 6800 de lei cu 62% mai mult, iar o înhumare – 1700 de lei, cu 1,7 ori mai scump. Taxa anuală de întreținere a rămas neschimbată – 240 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Apr. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Apr. 2026, 15:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!