Afaceri „pe sub masă”! Una din opt persoane ocupate muncesc fără contracte, iar domeniul agriculturii e în top

În trimestrul IV 2024, analiza pieței muncii din Republica Moldova arată o scădere a ratei de participare la forța de muncă, dar și o diminuare a numărului de șomeri comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a fost de 42,5%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023. De asemenea, rata de ocupare a scăzut la 40,8%, fiind cu 1,7 puncte procentuale mai mică decât în perioada similară a anului trecut.

Totuși, numărul șomerilor s-a redus semnificativ. Conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), în trimestrul IV 2024, în Republica Moldova erau 32.800 de șomeri, cu 27,1% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului precedent (45.000 de persoane).

În cadrul forței de muncă, ponderea femeilor (51,5%) a fost mai mare decât cea a bărbaților (48,5%). Cu toate acestea, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților (43,2%) decât în rândul femeilor (38,8%).

În mediul urban, rata de ocupare a fost 49,4%, considerabil mai mare decât în mediul rural, unde s-a situat la 34,5%.

63% dintre persoanele ocupate lucrează în sectorul serviciilor
15,6% activează în agricultură
13,6% lucrează în industrie
7,8% sunt angajați în construcții

În ceea ce privește sectorul de proprietate, 32,1% dintre angajați lucrează în sectorul public, în timp ce 67,9% activează în sectorul privat.

Munca nedeclarată rămâne o provocare, chiar dacă a înregistrat o scădere. În trimestrul IV 2024, 4,5% dintre salariați au lucrat fără forme legale, față de 5,7% în aceeași perioadă din 2023. Angajarea fără contracte de muncă este mai frecventă în rândul bărbaților (6,2%) decât al femeilor (3,2%), iar agricultura, construcțiile și industria sunt domeniile cu cele mai mari ponderi ale muncii nedeclarate.

În sectorul informal, au lucrat 12,8% dintre angajați, iar 17,8% dintre cei ocupați și-au desfășurat activitatea fără forme legale.

Rata generală a șomajului a fost de 3,9%, în scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul IV 2023. Tinerii de 15-24 de ani sunt cei mai afectați de lipsa locurilor de muncă, având o rată a șomajului de 17,6%, cea mai ridicată dintre toate categoriile de vârstă.

În timp ce șomajul a scăzut, rămâne de văzut dacă tendința de reducere a ratei de participare la forța de muncă și creșterea muncii informale vor afecta stabilitatea pieței muncii în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#informal #someri #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.