Afacerile cu fier vechi le-a umplut conturile băieților șmecheri. Deputații i-au pus pe jar: Au limitat achitările cash

Zile negre pentru afaceriștii care au făcut bani grei din afacerile cu fier vechi. În ședința din 24 martie deputații au votat în prima lectură legea care stabilește limita de 10 mii lei pe lună pentru plățile în numerar la vânzarea metalelor feroase și neferoase către agentul economic.

Orice tranzacție mai mare va trebui făcută prin transfer. Așadar, organele fiscale își vor îndrepta activitatea spre depistarea încălcărilor fiscale majore.

Acum câțiva ani, cea mai mare companie monopolist pe piața colectării fierului vechi era Metalferos. În 2019 a fost liberalizată piața și Metalferos și-a pierdut statul de monopolist. Acest lucru se vede și în încasările companiei. Ultimele date disponibile relevă că în anul 2019, compania a înregistrat un profit de 21,7 mil. de lei cu 40% mai puțin față de anul precedent.

Anterior, Metalferos a cărei acționar majoritar este statul a fost stoarsă de bani prin diferite scheme și companii căpușă.

În 2020 Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține controlul.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fier vechi #cash #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.