Agricultura în declin puternic: Recoltele se prăbușesc cu 15,5%, iar sectorul vegetal înregistrează pierderi masive

Producția agricolă totală din Republica Moldova a scăzut cu 6,8% în nouă luni ale lui 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Scăderea generală a fost determinată de o reducere de 15,5% în sectorul vegetal, în timp ce sectorul animalier a înregistrat o creștere de 10,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Recolta principalelor culturi agricole a înregistrat o scădere semnificativă. Producția totală de cereale și leguminoase boabe (fără porumb) a fost estimată la aproximativ 1.443 mii tone, cu 22% mai mică decât în 2023. Producția de grâu a scăzut cu 23%, ajungând la circa 1.194 mii tone, iar cea de orz a fost de 199 mii tone, cu 18% mai mică.

Creșterea animalelor în gospodării (greutate vie) a crescut cu 19,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu o creștere majoră de 36,5% în întreprinderile agricole. În contrast, în gospodăriile populației, producția animalieră a scăzut ușor cu 0,7%.

Producția de lapte a crescut cu 17,7% în întreprinderile agricole, însă la nivel general a scăzut cu 0,7% din cauza unei reduceri de 4,0% în gospodăriile populației. Producția de ouă a înregistrat o scădere totală de 0,9% în toate tipurile de gospodării.

La data de 1 octombrie 2024, efectivul de animale din întreprinderile agricole a înregistrat creșteri pe majoritatea speciilor, cu excepția vacilor pentru lapte și a păsărilor, în timp ce efectivul de animale din gospodăriile populației a scăzut la toate speciile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.