Agricultura în declin puternic: Recoltele se prăbușesc cu 15,5%, iar sectorul vegetal înregistrează pierderi masive

Producția agricolă totală din Republica Moldova a scăzut cu 6,8% în nouă luni ale lui 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Scăderea generală a fost determinată de o reducere de 15,5% în sectorul vegetal, în timp ce sectorul animalier a înregistrat o creștere de 10,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Recolta principalelor culturi agricole a înregistrat o scădere semnificativă. Producția totală de cereale și leguminoase boabe (fără porumb) a fost estimată la aproximativ 1.443 mii tone, cu 22% mai mică decât în 2023. Producția de grâu a scăzut cu 23%, ajungând la circa 1.194 mii tone, iar cea de orz a fost de 199 mii tone, cu 18% mai mică.

Creșterea animalelor în gospodării (greutate vie) a crescut cu 19,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu o creștere majoră de 36,5% în întreprinderile agricole. În contrast, în gospodăriile populației, producția animalieră a scăzut ușor cu 0,7%.

Producția de lapte a crescut cu 17,7% în întreprinderile agricole, însă la nivel general a scăzut cu 0,7% din cauza unei reduceri de 4,0% în gospodăriile populației. Producția de ouă a înregistrat o scădere totală de 0,9% în toate tipurile de gospodării.

La data de 1 octombrie 2024, efectivul de animale din întreprinderile agricole a înregistrat creșteri pe majoritatea speciilor, cu excepția vacilor pentru lapte și a păsărilor, în timp ce efectivul de animale din gospodăriile populației a scăzut la toate speciile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.