Agricultura în declin puternic: Recoltele se prăbușesc cu 15,5%, iar sectorul vegetal înregistrează pierderi masive

Producția agricolă totală din Republica Moldova a scăzut cu 6,8% în nouă luni ale lui 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Scăderea generală a fost determinată de o reducere de 15,5% în sectorul vegetal, în timp ce sectorul animalier a înregistrat o creștere de 10,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Recolta principalelor culturi agricole a înregistrat o scădere semnificativă. Producția totală de cereale și leguminoase boabe (fără porumb) a fost estimată la aproximativ 1.443 mii tone, cu 22% mai mică decât în 2023. Producția de grâu a scăzut cu 23%, ajungând la circa 1.194 mii tone, iar cea de orz a fost de 199 mii tone, cu 18% mai mică.

Creșterea animalelor în gospodării (greutate vie) a crescut cu 19,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu o creștere majoră de 36,5% în întreprinderile agricole. În contrast, în gospodăriile populației, producția animalieră a scăzut ușor cu 0,7%.

Producția de lapte a crescut cu 17,7% în întreprinderile agricole, însă la nivel general a scăzut cu 0,7% din cauza unei reduceri de 4,0% în gospodăriile populației. Producția de ouă a înregistrat o scădere totală de 0,9% în toate tipurile de gospodării.

La data de 1 octombrie 2024, efectivul de animale din întreprinderile agricole a înregistrat creșteri pe majoritatea speciilor, cu excepția vacilor pentru lapte și a păsărilor, în timp ce efectivul de animale din gospodăriile populației a scăzut la toate speciile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.