Agricultura în declin puternic: Recoltele se prăbușesc cu 15,5%, iar sectorul vegetal înregistrează pierderi masive

Producția agricolă totală din Republica Moldova a scăzut cu 6,8% în nouă luni ale lui 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Scăderea generală a fost determinată de o reducere de 15,5% în sectorul vegetal, în timp ce sectorul animalier a înregistrat o creștere de 10,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Recolta principalelor culturi agricole a înregistrat o scădere semnificativă. Producția totală de cereale și leguminoase boabe (fără porumb) a fost estimată la aproximativ 1.443 mii tone, cu 22% mai mică decât în 2023. Producția de grâu a scăzut cu 23%, ajungând la circa 1.194 mii tone, iar cea de orz a fost de 199 mii tone, cu 18% mai mică.

Creșterea animalelor în gospodării (greutate vie) a crescut cu 19,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu o creștere majoră de 36,5% în întreprinderile agricole. În contrast, în gospodăriile populației, producția animalieră a scăzut ușor cu 0,7%.

Producția de lapte a crescut cu 17,7% în întreprinderile agricole, însă la nivel general a scăzut cu 0,7% din cauza unei reduceri de 4,0% în gospodăriile populației. Producția de ouă a înregistrat o scădere totală de 0,9% în toate tipurile de gospodării.

La data de 1 octombrie 2024, efectivul de animale din întreprinderile agricole a înregistrat creșteri pe majoritatea speciilor, cu excepția vacilor pentru lapte și a păsărilor, în timp ce efectivul de animale din gospodăriile populației a scăzut la toate speciile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.