Al doilea cel mai lung drum din țară avansează! 68% din segmentul Vulcănești e deja realizat

Lucrările de construcție a segmentului de ocolire Vulcănești de pe drumul național M3 Chișinău–Giurgiulești, al doilea cel mai lung drum din Republica Moldova, au ajuns la un grad de execuție fizică de 68%, potrivit unui anunț al Administrației de Stat a Drumurilor (ASD), potrivit informațiilor Administrației de Stat a Drumurilor.

Doar în ultima săptămână, lucrările au înregistrat un progres de 1,85%, fiind mobilizați 178 de muncitori și 118 utilaje speciale. Printre lucrările executate recent se numără: aplicarea stratului de bază BAD pe sectorul km 6+880 – km 7+530, betonarea trotuarelor la km 2+965, execuția rambleului pe km 4+770 – km 4+959 și construcția șanțurilor de beton pe mai multe tronsoane.

Pentru luna mai, antreprenorul preconizează demararea lucrărilor de aplicare a stratului de binder pe întreaga lungime a sectorului de ocolire.

De construcția centurii de la Vulcănești se ocupă ocupa ucrainenii de la LLC Automagistral Pivden.

Aceștia s-au ocupat anterior de reabilitarea a 31 km de drum din segmentul de drum Chișinău-Comrat-Giurgiulești pentru care au încasat 24 de milioane de euro și l-au reabilitat în 4,5 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drum #companie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.