Alaiba a descoperit miracolul economiei: 0,1% e suficient, dacă ai suficienți vinovați

Fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, lovește din nou – de data aceasta, nu în cifrele slabe ale economiei moldovenești din timpul mandatului său, ci în… Ion Chicu, Ivan Ceban și, bineînțeles, în bunul simț economic.

Într-o postare pe Facebook cu grafic, analogii cu baloane și accente de umor involuntar, Alaiba încearcă să explice de ce Moldova a crescut cu glorioasele 0,1% în timpul mandatului său: pentru că, atenție, Ucraina e în război, iar Chicu a fost odată premier.

În loc să explice de ce investițiile anunțate cu surle și trâmbițe nu s-au reflectat în realitatea economică, fostul ministru a preferat să compare Moldova cu o țară bombardată zilnic, încercând să convingă publicul că lipsa rachetelor ar fi, de fapt, problema noastră de dezvoltare.

Și pentru că nu poți lăsa un atac fără decor, Alaiba i-a mai dat o tură de acuzații și lui Ion Chicu („cel care a reușit cea mai mare cădere economică din Europa”), precum și lui Ivan Ceban, care apare mereu în rolul de decor negativ, bun la toate.

Între timp, în realitate, economia Moldovei s-a zbătut sub 1% în anul 2024, companiile s-au plâns de instabilitate, iar investitorii au tot așteptat „planul de creștere” promis cu emoție în fiecare trimestru.

Dar cel puțin avem explicațiile lui Alaiba: baloane, PIB-uri imaginare și dușmani pro-Kremlin, însă rezultate – mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #acuzatii #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.