Aleea de pe strada Grigore Vieru – un spațiu plăcut și sigur pentru pietoni

Aleea pietonală de pe strada Grigore Vieru, din centrul capitalei, a fost renovată în cadrul unui proiect demarat în anul 2022. Astfel, au fost executate mai multe lucrări importante: lărgirea și pavarea aleii, a fost reabilitat spațiul verde, fiind plantate mai multe specii de arbuști și flori, și au fost instalate bănci moderne. A fost montat și un sistem modern de irigare a zonelor verzi.

De asemenea, a fost modernizat iluminatul stradal, ceea ce a contribuit la creșterea siguranței pe timp de noapte. Au fost instalat și un sistem de supraveghere video.

În zonă au fost amenajate și marcate locurile de parcare deja existente, iar gardul de fontă de pe ambele sensuri de drum a fost vopsit. Accesul pe alee a persoanelor cu dizabilități a fost facilitat fiind ajustată înălțimea trotuarelor. Trecerile de pietoni au fost supraînălțate.

Pe alee au fost instalate zece leagăne. Acolo mai putem găsi o cișmea cu un porumbel din bronz, instalată în iulie 2022. Aceasta este o lucrare a sculptorului Veaceslav Jiglițki, autor a mai multor sculpturi urbane din Chișinău, Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău.

De asemenea, pe alee a fost amenajat un covor moldovenesc tradițional integrat în designul urban al zonei pietonale. Covorul este amenajat pe segmentul strada pietonală Eugen Doga – strada Ierusalim, proiectul fiind realizat cu suportul financiar al Agenției Turce de Cooperare și Coordonare (TIKA). La fel, la începutul aleii din str. Grigore Vieru a fost amenajat în pavaj Simbolul de țară – Pomul vieții.

De pe această alee, dar și de la intersecții au fost anterior demontate zeci de panouri publicitare. Aleea a devenit o locație atractivă pentru locuitori și oaspeții capitalei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.