ALERTĂ! Serghei Afanasenco, ex-ministru al Sportului, cercetat de CNA și PA în dosarul mitei de 200 000 de euro

Fostul ministru al Tineretului și Sportului (februarie – iulie 2015), Serghei Afanasenco este cercetat penal în dosarul mitei de 200 000 de euro, în care este bănuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre cauza în care figurează și fostul director al Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale (CSPLN) care a fost reținut, acum câteva zile de CNA și procurorii anticorupție pentru aranjarea unui contract de societate civilă prin care un teren public urma să intre în posesia unui agent economic.

„În cadrul investigațiilor s-a constatat că fostul conducător al CSPLN ar fi acționat în complicitate cu fostul ministru al Tineretului și Sportului, iar banii i-ar fi împărțit. În fapt, suma de 200 000 de euro ar fi fost transmisă pentru darea în folosință a unui teren din strada Decebal 72/2, ce aparținea Centrului sportiv și Ministerului Sportului, cu ulterioara trecere a acestuia în proprietate publică în privată. Pentru a perfecta actele necesare, șeful CSPLN ar fi cerut 200 000 de euro, bani pe care i-ar fi primit de la denunțător chiar în biroul său de serviciu. Deși legislația stipulează expres că terenurile din domeniul public nu pot fi înstrăinate, funcționarul ar fi consimțit să încheie acest contract și să-l ajute pe agentul economic să intre în posesia lotului”, anunță CNA.

Precizăm că, infracțiunea a fost comisă în 2015, în perioada în care bănuiții dețineau funcțiile de șef al CSPLN și de ministru al Tineretului și Sportului. În baza materialelor acumulate, ofițerii CNA și procurorii au dispus desfășurarea mai multor acțiuni de urmărire penală și de investigație, iar în această dimineață au descins cu percheziții la domiciliul, biroul și automobilul fostului ministru.

Faptele bănuitului sunt cercetate prin prisma art. 324, al. 3 al codului penal – coruperea pasivă. Acesta riscă până la 15 ani de pușcărie, dacă va fi găsit vinovat. În prezent, el este cercetat în stare de libertate.

#PA #avere #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.