Vicedirectorul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie Diomid Gherman în vizorul ANI! Nu a declarat toată averea

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis act de constatare pe numele vicedirectorului Institutului de Neurologie și Neurochirurgie Diomid Gherman din Chișinău. Inspectorul de integritate a stabilit o diferență substanțială între averea dobândită și veniturile realizate în mărime de peste 700 de mii de lei pentru anii 2016, 2018 și 2019. Totodată, pentru perioada 2017 – 2020, subiectul nu a declarat în modul corespunzător averea sa, fapt pentru care riscă răspundere penală.

Controlul averii pe numele subiectului și a soției acestuia a fost demarat în aprilie 2021. Analizându-se veniturile obținute și cheltuielile realizate, această diferență substanțială a fost obținută de către inspectorul de integritate , reieșind din verificarea transferurilor internaționale peste hotare efectuate de către subiect și soția acestuia, dobândirea unui bun imobil lângă municipiul Chișinău, constituit dintr-un teren pentru construcții și o casă de locuit la sol cu o suprafață de aproximativ 120 de metri pătrați, procurarea biletelor avia în scop turistic, acoperirea unor taxe vamale, achiziționarea a două automobile de model BMW X4 și Lexus RX550H, păstrarea sub formă de depozit bancar a mijloacelor financiare, dar și din procurarea unui apartament în municipiul Iași, România. Deoarece, această diferență substanțială are un caracter nejustificat, inspectorul de integritate a dispus confiscarea acesteia în folosul statului, după rămânerea definitivă a actului de constatare.

Totodată, în declarația de avere și interese personale anuală pentru anul 2016, subiectul a inclus date incomplete referitoare la valoarea reală a bunului imobil dobândit lângă Chișinău. În următorii trei ani, subiectul omite să includă în declarațiile depuse informații despre venitul obținut de la companii farmaceutice sub formă de sponsorizări, donația de la părinți în sumă de 91 de mii de euro și a inclus date false despre venitul obținut în sumă de 270 de mii de lei din înstrăinarea unui automobil de model Volvo, care de fapt a fost oferit la schimb. În anii 2019 și 2020, pentru a-și micșora semnificativ cheltuielile realizate, acesta a introdus date incomplete în declarațiile de avere despre valoarea reală a automobilului BMW X4 Drive, dobândit, de fapt, la preț de 560 de mii de lei. La fel, nu a inclus date cu privire la calitatea de beneficiar efectiv al automobilul de model Lexus RX450H, în posesia căruia a intrat în schimbul automobilului Volvo și a unui adaos de 21 mii de Euro. Printre informațiile omise să le declare se numără și datele despre antecontractul de vânzare de bun viitor în valoare de 91 de mii Euro, situat în Iași, Romania.

Potrivit informațiilor, pentru aceste acțiuni, care cad sub incidența Codului Penal al Republicii Moldova, inspectorul de integritate a emis un denunț către Procuratura Generală pentru ca subiectul să fie cercetat pe aspectul falsului în declarații și îmbogățire ilicită.

#vicedirector #avere #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.