Vicedirectorul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie Diomid Gherman în vizorul ANI! Nu a declarat toată averea

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis act de constatare pe numele vicedirectorului Institutului de Neurologie și Neurochirurgie Diomid Gherman din Chișinău. Inspectorul de integritate a stabilit o diferență substanțială între averea dobândită și veniturile realizate în mărime de peste 700 de mii de lei pentru anii 2016, 2018 și 2019. Totodată, pentru perioada 2017 – 2020, subiectul nu a declarat în modul corespunzător averea sa, fapt pentru care riscă răspundere penală.

Controlul averii pe numele subiectului și a soției acestuia a fost demarat în aprilie 2021. Analizându-se veniturile obținute și cheltuielile realizate, această diferență substanțială a fost obținută de către inspectorul de integritate , reieșind din verificarea transferurilor internaționale peste hotare efectuate de către subiect și soția acestuia, dobândirea unui bun imobil lângă municipiul Chișinău, constituit dintr-un teren pentru construcții și o casă de locuit la sol cu o suprafață de aproximativ 120 de metri pătrați, procurarea biletelor avia în scop turistic, acoperirea unor taxe vamale, achiziționarea a două automobile de model BMW X4 și Lexus RX550H, păstrarea sub formă de depozit bancar a mijloacelor financiare, dar și din procurarea unui apartament în municipiul Iași, România. Deoarece, această diferență substanțială are un caracter nejustificat, inspectorul de integritate a dispus confiscarea acesteia în folosul statului, după rămânerea definitivă a actului de constatare.

Totodată, în declarația de avere și interese personale anuală pentru anul 2016, subiectul a inclus date incomplete referitoare la valoarea reală a bunului imobil dobândit lângă Chișinău. În următorii trei ani, subiectul omite să includă în declarațiile depuse informații despre venitul obținut de la companii farmaceutice sub formă de sponsorizări, donația de la părinți în sumă de 91 de mii de euro și a inclus date false despre venitul obținut în sumă de 270 de mii de lei din înstrăinarea unui automobil de model Volvo, care de fapt a fost oferit la schimb. În anii 2019 și 2020, pentru a-și micșora semnificativ cheltuielile realizate, acesta a introdus date incomplete în declarațiile de avere despre valoarea reală a automobilului BMW X4 Drive, dobândit, de fapt, la preț de 560 de mii de lei. La fel, nu a inclus date cu privire la calitatea de beneficiar efectiv al automobilul de model Lexus RX450H, în posesia căruia a intrat în schimbul automobilului Volvo și a unui adaos de 21 mii de Euro. Printre informațiile omise să le declare se numără și datele despre antecontractul de vânzare de bun viitor în valoare de 91 de mii Euro, situat în Iași, Romania.

Potrivit informațiilor, pentru aceste acțiuni, care cad sub incidența Codului Penal al Republicii Moldova, inspectorul de integritate a emis un denunț către Procuratura Generală pentru ca subiectul să fie cercetat pe aspectul falsului în declarații și îmbogățire ilicită.

#vicedirector #avere #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.